1. [DEX '09] CONSIGNATAR, -Ă, consignatari, -e, s. m. și f. Persoană care primește bunuri în consignație. – Din fr. consignataire.
2. [MDA2] consignatar, ~ă smf [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr consignataire] Persoană care primește în consignație.
3. [DEX '98] CONSIGNATAR, -Ă, consignatari, -e, s. m. și f. Persoană care primește în consignație. – Din fr. consignataire.
4. [DN] CONSIGNATAR, -Ă s.m. și f. Cel care primește în consignație; consemnatar. [< fr. consignataire].
5. [MDN '00] CONSIGNATAR, -Ă s. m. f. cel care primește bunuri în consignație. (< fr. consignataire)
6. [Scriban] *consignatár m. (d. consignez; fr. -taire). Care primește valorĭ în depozit. Negustor căruĭa-ĭ adresezĭ mărfurĭ, fie în depozit, fie ca să le vîndă.
7. [DOOM 3] consignatar (primitor în consignație) s. m., pl. consignatari
8. [DOOM 2] consignatar (primitor în consignație) s. m., pl. consignatari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL