1. [DN] CONGIARIU s.n. 1. (Ist.) Vas cu o capacitate de un congiu. 2. Distribuire gratuită de vin, de ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ♦ Distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (mai ales de împărați). [Pron. -gi-a-riu. / < lat. congiarium].
2. [DN] CONGIARIU, -IE adj. Care se referă la congiariu (1). [Pron. -gi-a-riu. / < lat. congiarius].
3. [MDN '00] CONGIARIU, -IE I. adj. care se referă la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuită de vin, ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ◊ distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (de împărați). (< lat. congiarium)
4. [DOOM 3] congiariu2 (rar) [riu pron. rĭu] (desp. -gi-a-) s. n., art. congiariul; pl. congiarii, art. congiariile (desp. -ri-i-)
5. [DOOM 3] congiariu1 (rar) [riu pron. rĭu] (desp. -gi-a-) adj. m., f. congiarie (desp. -ri-e); pl. m. și f. congiarii
6. [DOOM 2] congiariu2 (rar) [riu pron. rĭu] (-gi-a-) s. n., art. congiariul; pl. congiarii, art. congiariile (-ri-i-)
7. [DOOM 2] congiariu1 (rar) [riu pron. rĭu] (-gi-a-) adj. m., f. congiarie (-ri-e); pl. m. și f. congiarii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL