1. [DEX '09] CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. – Confrate + suf. -esc.
2. [MDA2] confrățesc, ~ească a [At: C. PETRESCU, C. V. 306 / Pl: ~ești / E: confrate + ~esc] 1 Care aparține confratelui (1). 2 Care provine de la confrate (1). 3 Referitor la confrate (2). 4 Specific confratelui (2).
3. [DLRLC] CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățești, adj. (Neobișnuit) De confrate. N-au de împărțit nimic cu mine... iar veselia lor nu-i spurcată de nici un rînjet confrățesc. C. PETRESCU, C. V. 306.
4. [DLRM] CONFRĂȚESC, -EASCĂ, confrățesti, adj. (Neobișnuit) De confrate. – Din confrate + suf. -esc.
5. [DOOM 3] confrățesc (rar) adj. m., f. confrățească; pl. m. și f. confrățești
6. [DOOM 2] confrățesc (rar) adj. m., f. confrățească; pl. m. și f. confrățești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL