1. [DEX '09] CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. 1. Locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă. 2. Fig. Loc de întâlnire, contact. [Pr.: -flu-en-] – Din fr. confluence.
2. [MDA2] confluență sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 141 / P: ~lu-en~ / Pl: ~țe / E: fr confluence, it confluenza] 1 Locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă. 2 (Fig) Punct în care se intersectează două curente, idei etc.
3. [CADE] * CONFLUENȚĂ (pl. -țe) sf. 🌍 Locul unde se întîlnesc două rîuri și se varsă unul într’altul (🖼 1427 [fr.].
4. [DEX '98] CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. Locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă. [Pr.: -flu-en] – Din fr. confluence.
5. [DLRLC] CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. Locul de întîlnire a două cursuri de apă. Confluența Oltului cu Dunărea. ◊ Fig. Cele dinții pasări sălbatice, călătorind spre sud, se învîrteau sus, într-o confluență a vînturilor. CAMILAR, TEM. 337.
6. [DLRM] CONFLUENȚĂ, $confluențe, s. f. Locul de întîlnire a două cursuri de apă. – Fr. confluence.
7. [DN] CONFLUENȚĂ s.f. Loc unde se unesc două cursuri de apă. ♦ (Fig.) Loc de întîlnire; contact, întîlnire. [< it. confluenza, cf. lat. confluentia].
8. [MDN '00] CONFLUENȚĂ s. f. 1. loc unde se unesc două cursuri de apă sau limbile a doi ghețari. 2. (fig.) punct de întâlnire, contact. (<fr. confluence, lat. confluentia)
9. [Șăineanu, ed. VI] confluență f. locul unde se împreună două cursuri de apă.
10. [Scriban] *confluénță f., pl. e (lat. con-fluentia). Locu unde se împreună două rîurĭ.
11. [DOOM 3] confluență (desp. -flu-en-) s. f., g.-d. art. confluenței; pl. confluențe
12. [DOOM 2] confluență (flu-en-) s. f., g.-d. art. confluenței; pl. confluențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL