1. [DEX '09] CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj., s. m. (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un râu mai mare. [Pr.: -flu-ent] – Din fr. confluent, lat. confluens, -ntis.
2. [MDA2] confluent, ~ă sm[1], a [At: CAMIL PETRESCU, P. V. 23 / P: ~lu-ent / Pl: ~nți, ~e / E: fr confluent, lat confluens, -ntis] 1-2 (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un curs mai mare.
3. [DLRLC] CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj. (Despre două sau mai multe cursuri de apă) Care se împreună formînd un rîu mai mare. ◊ Fig. Pe cele trei străzi confluente, două-trei sute de oameni erau strînși din toate părțile. CAMIL PETRESCU, P. V. 23.
4. [DLRM] CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj. (Despre două sau mai multe cursuri de apă) Care se împreună formînd un rîu mai mare. – Fr. confluent (lat. lit. confluens, -ntis).
5. [DN] CONFLUENT, -Ă adj. (Despre ape) Care se împreunează, formînd o apă (rîu, fluviu etc.) mai mare. ♦ (Despre vase sanguine) Care se unesc. [Pron. -flu-ent. / < fr. confluent, it. confluente, cf. lat. confluens].
6. [MDN '00] CONFLUENT, -Ă adj. 1. (despre ape) care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu) mai mare. 2. (despre vase sangvine, organe) care se unesc. 3. (fig.) care tinde spre un țel comun. (< fr. confluent, lat. confluens)
7. [Scriban] *confluént, -ă adj. (lat. cónfluens, -éntis. V. a- și in-fluent, fluid, flux). Care curge împreună cu altu: rîŭ confluent.
8. [DOOM 3] confluent2 (desp. -flu-ent) s. m., pl. confluenți
9. [DOOM 3] confluent1 (desp. -flu-ent) adj. m., pl. confluenți; f. confluentă, pl. confluente
10. [DOOM 2] confluent2 (-flu-ent) s. m., pl. confluenți
11. [DOOM 2] confluent1 (-flu-ent) adj. m., pl. confluenți; f. confluentă, pl. confluente
12. [MDO] confluent
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL