1. [DEX '09] CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Rar; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil, stricat, viciat. – După fr. [air] confiné.
2. [MDA2] confinat, ~ă a [At: HOGAȘ, DR. II, 172 / Pl: ~ați, ~e / E: fr confine] (Frm; d. aerul dintr-o încăpere) 1 Închis. 2 Irespirabil.
3. [DEX '98] CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil, stricat, viciat. – După fr. [air] confiné.
4. [DLRLC] CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism rar despre aer, atmosfera unei încăperi, a unui spațiu limitat) închis, neîmprospătat; irespirabil. Credem că e și timpul de a mai ieși din aerul confinat și greoi al orașului. HOGAȘ, DR. II 172.
5. [DLRM] CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil. – După fr. [air] confiné.
6. [DN] CONFINAT, -Ă adj. (Rar; despre aer, atmosferă etc.) Stricat, viciat, irespirabil, închis. [Cf. fr. confiné].
7. [MDN '00] CONFINAT, -Ă adj. (despre aer, atmosferă etc.) închis, viciat, irespirabil. (< fr. confiné)
8. [DN] CONFINA vb. I. 1. (Liv.) intr. A se învecina (cu). 2. refl. A se izola, [< fr. confiner, cf. it. confinare].
9. [MDN '00] CONFINA vb. I. intr. a se învecina (cu). II. refl. 1. a se închide, a se izola. 2. (fig.) a se limita la o singură ocupație, activitate; a se specializa (< fr. confiner).
10. [DOOM 3] confinat (livr.) adj. m. (perete ~), pl. confinați; f. confinată (atmosferă ~), pl. confinate
11. [DOOM 2] confinat (livr.) adj. m., pl. confinați; f. confinată, pl. confinate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL