Definiție și ce înseamnă conferențiar

1. [DEX '09] CONFERENȚIAR, -Ă, conferențiari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține o conferință. 2. Grad în învățământul superior, intermediar între lector și profesor; persoană care deține acest grad. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. conférencier.

2. [MDA2] conferențiar, ~ă [At: DA / P: ~ți-ar / Pl: ~i, ~e / E: fr conférencier] 1-2 smf, a (Persoană) care ține o conferință (3). 3 sm Grad de învățământ superior, intermediar între lector și profesor. 4-5 smf, a (Persoană) care deține acest grad didactic în învățământul superior.

3. [CADE] * CONFERENȚIAR sm. 1 Cel ce ține o conferință, un discurs ¶ 2 🖋 Profesor la o școală superioară, la o universitate, care face cursuri speciale sau în legătură cu materia predată de profesorul titular al catedrei [fr.].

4. [DLRLC] CONFERENȚIAR, -Ă, conferențiari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține o conferință (sau care se îndeletnicește cu ținerea de conferințe). Toți priveau posomoriți, numai conferențiarul vorbea senin. C. PETRESCU, Î. II 116. 2. Titlu dat unei persoane care predă în învățămîntul superior, fiind superior în grad lectorului și inferior profesorului, dar avînd ca și profesorul dreptul de a ține cursuri și examene. Conferențiar la Institutul politehnic. ▭ Gradul de conferențiar se acordă persoanelor care au titlul de candidat în științe și funcționează ca asistent sau lector în instituțiile de învățămînt superior sub conducerea unui profesor. B. O. 1953, 2. – Pronunțat: -ți-ar.

5. [DLRM] CONFERENȚIAR, -Ă, conferențiari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care ține o conferință. 2. Titlu dat unei persoane care predă în învățământul superior, având un grad superior lectorului și inferior profesorului; persoană care are acest titlu. – După fr. conférencier.

6. [DN] CONFERENȚIAR, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care ține o conferință, vorbitor. 2. Grad în învățămîntul superior imediat inferior profesorului; persoană care are acest grad. [Pron. -ți-ar. / cf. fr. conférencier].

7. [MDN '00] CONFERENȚIAR, -Ă s. m. f. 1. cel care ține o conferință, vorbitor. 2. grad în învățământul superior. (< fr. conférencier)

8. [Șăineanu, ed. VI] conferențiar m. cel ce ține o conferință despre vre-o materie literară sau științifică.

9. [Scriban] *conferențiár, -ă s. (d. conferență; fr. conférencier). Care ține o conferență.

10. [DOOM 3] conferențiar (desp. -ți-ar) s. m., pl. conferențiari; (grad universitar) abr. conf.

11. [DOOM 2] conferențiar (-ți-ar) s. m., pl. conferențiari

12. [MDO] conferențiar (i-a)

13. [IVO-III] conferențiar.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro