1. [DEX '09] CONFEDERAT, -Ă, confederați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face parte dintr-o confederație. – Din fr. confédéré.
2. [MDA2] confederat2, ~ă smf, a [At: DUMITRACHE, 366 / Pl: ~ați, ~e / E: confedera] 1-2 (Persoană) care face parte dintr-o confederație (1-2).
3. [MDA2] confederat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: confedera] (Rar) 1-2 Confederare (1-2).
4. [CADE] * CONFEDERAT sm. ⏲ Care face parte dintr’o confederațiune [fr.].
5. [DN] CONFEDERAT, -Ă s.m. și f. Persoană care face parte dintr-o confederație; (spec.) adept al Confederației Sudului, formată în America după războiul de Secesiune. [Cf. fr. confédéré].
6. [MDN '00] CONFEDERAT, -Ă s. m. f. cel care face parte dintr-o confederație. (< fr. confédéré)
7. [Șăineanu, ed. VI] confederat m. cel unit printr’o confederațiune.
8. [Scriban] *confederát, -ă s. și adj. (lat. confoederatus). Unit pin confederațiune.
9. [DEX '09] CONFEDERA, confederez, vb. I. Refl. (Rar) A se uni într-o confederație. – Din fr. confédérer.
10. [MDA2] confedera vr [At: DA / Pzi: ~rez / E: fr confédérer] (Pan) 1-2 A se uni într-o confederație (1-2).
11. [CADE] * CONFEDERA (-erez) vb. tr. și refl. ⏲ A (se) strînge, a (se) uni într’o confederațiune [fr.].
12. [DN] CONFEDERA vb. I. refl. (Rar) A se uni într-o confederație. [Cf. fr. confédérer].
13. [MDN '00] CONFEDERA vb. refl. a se uni într-o confederație. (< fr. confédérer)
14. [Șăineanu, ed. VI] confederà v. a (se) uni într’o confederațiune.
15. [Scriban] *confederéz v. tr. (lat. confoederare. V. federez). Aliez, unesc în mod politic saŭ militar.
16. [DOOM 3] confederat adj. m., s. m., pl. confederați; adj. f., s. f. confederată, pl. confederate
17. [DOOM 2] confederat adj. m., s. m., pl. confederați; adj. f., s. f. confederată, pl. confederate
18. [DOOM 3] confedera (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se confederează, imperf. 3 pl. se confederau; conj. prez. 3 să se confedereze; ger. confederându-se
19. [DOOM 2] !confedera (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se confederează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL