1. [DEX '09] CONFAREAȚIE, confareații, s. f. (Rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. confarréation, lat. confarreatio.
2. [MDA2] confareație sf [At: DEX2 / P: ~re-a-ți-e / Pl: ~ii / E: fr confarréation, lat confarreatio] (Ist; rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor.
3. [DN] CONFAREAȚIE s.f. Căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. [Pron. -re-a-ți-e, gen. -iei. / < lat. confarreatio, cf. fr. confarréation].
4. [MDN '00] CONFAREAȚIE s. f. căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. (< fr. confarréation, lat. confarreatio)
5. [DOOM 3] confareație (înv.) (desp. -re-a-ți-e) s. f., art. confareația (desp. -ți-a), g.-d. art. confareației; pl. confareații, art. confareațiile (desp. -ți-i-)
6. [DOOM 2] confareație (rar) (-re-a-ți-e) s. f., art. confareația (-ți-a), g.-d. art. confareației; pl. confareații, art. confareațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL