1. [DEX '09] CONCRETIZARE, concretizări, s. f. Acțiunea de a (se) concretiza și rezultatul ei; înfățișare, prezentare concretă; materializare. ♦ Operație mintală, opusă abstractizării, constând în legarea generalului de experiența senzorială. – V. concretiza.
2. [MDA2] concretizare sf [At: DA / Pl: ~zări / E: concretiza] 1 Prezentare concretă (2). 2 Materializare. 3 Operație a gândirii, opusă abstractizării, constând în legarea generalului de experiența senzorială.
3. [DLRLC] CONCRETIZARE, concretizări, s. f. Acțiunea de a (se) concretiza și rezultatul ei; înfățișare, prezentare concretă; materializare. Cuvîntul este concretizarea noțiunii.
4. [DLRM] CONCRETIZARE, concretizări, s. f. Acțiunea de a (se) concretiza și rezultatul ei; înfățișare, prezentare concretă; materializare.
5. [DN] CONCRETIZARE s.f. Acțiunea de a (se) concretiza și rezultatul ei; materializare. ♦ Operație a gîndirii constînd în legarea generalului de experiența senzorială. [< concretiza].
6. [MDN '00] CONCRETIZARE s. f. 1. acțiunea de a (se) concretiza; materializare. 2. (log.) operație a gândirii, legarea generalului de experiența senzorială. (< concretiza)
7. [DEX '09] CONCRETIZA, concretizez, vb. I. Tranz. A înfățișa în mod concret. ♦ Tranz. și refl. A (se) materializa, a (se) realiza în mod practic. – Din fr. concrétiser.
8. [MDA2] concretiza [At: DA / Pzi: ~zez / E: fr concretiser] 1-2 vtr A (se) înfățișa în mod concret (2). 3-4 vt A da (sau a lua) ființă. 5-6 vtr A (se) realiza în mod practic Si: a (se) materializa. 7-8 vtr A (se) dezvolta.
9. [CADE] * CONCRETIZA (-izez) vb. tr. A da un caracter, un sens concret [fr. concréter].
10. [DLRLC] CONCRETIZA, concretizez, vb. I. Tranz. A înfățișa în mod concret, a da expresie concretă. Epitetul și metafora nu adaugă o idee; ele numai concretizează ideea. IBRĂILEANU, S. 126. Rămîi uimit în fața acestui talent puternic care a concretizat o epocă și o lume într-un stil simplu și curgător ca un fluviu maiestos. DEMETRESCU, O. 166. ♦ (Cu privire la idei, proiecte, planuri etc.) A da ființă materială, a materializa, a realiza practic. Gorki a dezvoltat teoretic și a concretizat în opera sa literară teza metodei realismului socialist. ◊ Refl. Grija permanentă a partidului față de ridicarea nivelului de trai al minerilor s-a concretizat și prin stimulente morale și materiale. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 27, 3/4.
11. [DLRM] CONCRETIZA, concretizez, vb. I. Tranz. A înfățișa în mod concret. ♦ Tranz. și refl. A (se) materializa, a (se) realiza în mod practic. – Fr. concrétiser.
12. [DN] CONCRETIZA vb. I. tr. A înfățișa în mod concret. ♦ tr., refl. (Cu privire la idei, planuri etc.) A (se) materializa, a (se) realiza practic. [< fr. concrétiser, cf. it. concretizzare].
13. [MDN '00] CONCRETIZA vb. I. tr. a da un sens, un caracter concret. II. tr., refl. a (se) materializa, a (se) realiza practic. (< fr. concrétiser)
14. [Șăineanu, ed. VI] concretizà v. a da un sens, un caracter concret.
15. [Scriban] *concretizéz v. tr. (d. concret. Francejiĭ zic concréter, a solidifica). Daŭ un înțeles (un caracter) concret: în doŭă cuvinte îțĭ concretizează o ideĭe.
16. [DOOM 3] concretizare s. f., g.-d. art. concretizării; pl. concretizări
17. [DOOM 2] concretizare s. f., g.-d. art. concretizării; pl. concretizări
18. [DOOM 3] concretiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. concretizez, 3 concretizează; conj. prez. 1 sg. să concretizez, 3 să concretizeze
19. [DOOM 2] concretiza (a ~) vb., ind. prez. 3 concretizează
20. [DTL] CONCRETIZARE s. f. (< concretiza < fr. concretiser, cf. it. concretizzare): proces de câștigare a valorii concrete, de încorporare a unui sens concret, de înlocuire a unui sens abstract prin unul concret de către o parte de vorbire, în cadrul unui enunț (opus: deconcretizare – v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL