1. [DEX '09] CONCRETEȚE s. f. (Livr.) Caracterul a ceea ce este concret. – Din it. concretezza.
2. [MDA2] concretețe sf [At: DN3 / Pl: ~ți / E: it concretezza] Ceea ce este perceput cu simțurile Si: concretitudine.
3. [DEX '98] CONCRETEȚE s. f. (Rar) Caracterul a ceea ce este concret. – Din it. concretezza.
4. [DN] CONCRETEȚE s.f. (Rar) Caracterul a ceea ce este concret; concretitudine. [< it. concretezza].
5. [MDN '00] CONCRETEȚE s. f. caracter concret; concretitate, concretitudine. (< it. concretezza)
6. [DCR2] concretețe s. f. Caracterul a ceea ce este concret ◊ „În sfârșit, Poșta teatrului radiofonic a evidențiat ecoul altei inițiative a redacției: aceea de a transmite cât mai multe scenarii-document, incitante prin concretețea, dar și valoarea lor de simbol.” R.lit. 11 IV 74 p. 17. ◊ „[...] personajele au vigoare dramatică, nu vehiculează lozinci, trăiesc cu mare concretețe rezultatul dezastrului [...]” Săpt. 16 XI 84 p. 5 (din it. concretezza; DLI; DEX, DN3)
7. [DOOM 3] concretețe (livr.) s. f., art. concretețea, g.-d. art. concreteței
8. [DOOM 2] concretețe (livr.) s. f., art. concretețea, g.-d. art. concreteței
9. [DMLR] concretețe s. f., g.-d. art. concreteții (concreteței); pl. -
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL