Definiție și ce înseamnă concesiv

1. [DEX '09] CONCESIV, -Ă, concesivi, -e, adj. Care face concesii; îngăduitor. ◊ Propoziție concesivă = propoziție subordonată care arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se poate realiza. Conjuncție concesivă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. – Din fr. concessif, lat. concessivus.

2. [MDA2] concesiv, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, P. V. 13 / Pl: ~i, ~e / E: fr concessif] 1 Care face concesii (3). 2 (Gnu; îs) Propoziție ~ă Propoziție subordonată, introdusă prin deși, cu toate că, măcar că, arătând că cele spuse în propoziția principală ar putea să nu se întâmple dintr-o cauză oarecare (indicată tocmai de propoziția concesivă) și totuși se întâmplă.

3. [DLRLC] CONCESIV, -Ă, concesivi, -e, adj. (Mai ales în expr.) Propoziție concesivă = propoziție subordonată (introdusă prin conjuncțiile «deși», «cu toate că», «măcar că») care arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se poate realiza. Conjuncție concesivă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. Conjuncția «deși» este o conjuncție concesivă.

4. [DLRM] CONCESIV, -Ă, concesivi, -e, adj. Care face concesii; îngăduitor. ♦ Propoziție concesivă = propoziție subordonată care arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regență se realizează sau se poate realiza. Conjunție concesivă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. – Fr. concessif (lat. lit. concessivus).

5. [DN] CONCESIV, -Ă adj. Care face concesii; îngăduitor. ◊ Propoziție concesivă (și s.f.) = propoziție circumstanțială care arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se poate realiza; conjuncție concesivă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. [Cf. fr. concessif, lat. concessivus].

6. [MDN '00] CONCESIV, -Ă adj. care face concesii; îngăduitor. ◊ complement circumstanțial ~ = complement care exprimă concesia sau faptul care ar fi trebuit să împiedice realizarea unei acțiuni; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care corespunde unui complement circumstanțial concesiv; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție concesivă. (<fr. concessif, lat. concessivus)

7. [DOOM 3] concesiv adj. m., pl. concesivi; f. concesivă, pl. concesive

8. [DOOM 2] concesiv adj. m., pl. concesivi; f. concesivă, pl. concesive

9. [DTL] CONCESIV, -Ă adj. (cf. fr. concessif lat. concessivus): în sintagmele circumstanțial concesiv, circumstanțială concesivă și conjunctiv concesiv (v.).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro