1. [DEX '09] COMPARARE, comparări, s. f. Acțiunea de a compara. – V. compara.
2. [MDA2] comparare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 34 / Pl: ~rări / E: compara] 1 Confruntarea a două sau a mai multor lucruri, ființe sau fenomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele Si: comparat. 2 (Ret; iuz) Comparație (2).
3. [DLRLC] COMPARARE, comparări, s. f. Acțiunea de a compara; comparație.
4. [DLRM] COMPARARE, comparări, s. f. Acțiunea de a (se) compara.
5. [DN] COMPARARE s.f. Acțiunea de a (se) compara; comparație. [< compara].
6. [DEX '09] COMPARA, compar, vb. I. Tranz. A examina pentru a stabili asemănările și deosebirile; a confrunta. – Din fr. comparer, lat. comparare.
7. [MDA2] compara [At: KRETZULESCU, A. 17/15 / V: ~păra / Pzi: compar, (îvr) ~rez / E: fr comparer, lat comparare] 1 vt A pune alături două sau mai multe lucruri, ființe sau fenomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele Si: a asemăna, a confrunta. 2-3 vtr A (se) pune (pe cineva) pe aceeași treaptă cu altcineva Si: a (se) măsura.
8. [MDA2] compăra v vz compara
9. [CADE] * COMPARA (-par) l. vb. tr. 1 A face o apropiere între două lucruri sau două persoane spre a vedea ce asemănare sau deosebire există între ele ¶ 2 A asemăna, a pune, a socoti deopotrivă: îl compara pe Achile cu un leu. II. vb. refl. A se asemăna, a se pune alături, a face o comparațiune, o apropiere între sine și altul [fr.].
10. [DLRLC] COMPARA, compar, vb. I. Tranz. A confrunta, două sau mai multe lucruri ori ființe, punîndu-le alături, pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele; a asemăna. Știam deci că acum va fi o stradă nouă, desigur ca orice altă stradă nouă, dar atunci nu va mai fi și cea veche, ca să le poți compara. CAMIL PETRESCU, P. 50. Comparată cu «Conu Leonida» din același an, «O noapte furtunoasă» e superioară ca semnificație și bogăție de viață. IBRĂILEANU, S. 39.
11. [DLRM] COMPARA, compar, vb. I. Tranz. A pune alături două sau mai multe ființe ori lucruri, pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele; a confrunta. ♦ Refl. A se compara cu cineva. – Fr. comparer (lat. lit. comparare).
12. [DN] COMPARA vb. I. tr., refl. A (se) asemăna, a (se) confrunta (punîndu-se față în față). [P.i. compar. / < fr. comparer, cf. it., lat. comparare].
13. [MDN '00] COMPARA vb. tr., refl. a (se) pune alături pentru a stabili asemănările și deosebirile; a (se) confrunta. (< fr. comparer, lat. comparare)
14. [Șăineanu, ed. VI] comparà v. a stabili o paralelă între două persoane sau două lucruri spre a examina diferențele și asemănările lor.
15. [Scriban] 1) compár, a -á v. tr. (lat. cóm-paro, -paráre. V. cumpăr, pre-, re- și se-par). Stabilesc relațiunea între doŭă obĭecte, confrunt. Asemăn, egalez: a compara țînțaru cu armăsaru.
16. [DOOM 3] comparare s. f., g.-d. art. comparării; pl. comparări
17. [DOOM 2] comparare s. f., g.-d. art. comparării; pl. comparări
18. [DOOM 3] compara (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. compar, 3 compară; conj. prez. 1 sg. să compar, 3 să compare
19. [DOOM 2] compara (a ~) vb., ind. prez. 3 compară
20. [DE] SI PARVA LICET COMPONERE MAGNIS (lat.) dacă e îngăduit să compari cele mai mici cu cele mai mari – Vergiliu, „Georgica”, IV, 176. Poetul compară munca perseverentă a albinelor cu cea a ciclopilor, făuritori de fulgere.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL