1. [MDA2] comoțiune sf vz comoție
2. [CADE] * COMOȚIUNE, * COMOȚIE sf. 1 Sguduire puternică: ~ la creer ¶ 2 ⚡ ~ electrică, sguduire mai mult sau mai puțin violentă ce simte cineva printr’o descărcare electrică ¶ 3 Ⓕ Sdruncinare morală; ~ politică, turburări mari într’o țară [fr.].
3. [DLRLC] COMOȚIUNE s. f. v. comoție.
4. [DN] COMOȚIUNE s.f. v. comoție.
5. [Șăineanu, ed. VI] comoțiune f. 1. sguduire violentă; 2. fig. agitațiune exercitată în spirite.
6. [Scriban] *comoțiúne f. (lat. com-mótio, -ónis. V. moțiúne). Zguduire violentă: s’a simțit o comoțiune din cauza exploziunii, în cădere a suferit o comoțiune a creĭeruluĭ. Fig. Emoțiune, mișcare vie: știrea a provocat o mare comoțiune. – Și -óție.
7. [DEX '09] COMOȚIE, comoții, s. f. 1. Perturbare puternică, bruscă a stării unui organ determinată de o lovire sau de o cădere. ◊ Comoție cerebrală = tulburare consecutivă a unui traumatism cranio-cerebral închis. 2. Fig. Emoție violentă. – Din fr. commotion.
8. [MDA2] comoție sf [At: ALECSANDRI, DACIA LIT, 263/11 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr commotion, lat commotio, -onis, ger Kommotion] 1 Zguduire puternică a unui organ. 2 (Îs) ~țiune electrică Comoție produsă de electricitate. 3 (Pat) Leziune a unei părți a organismului uman, provocată de o presiune puternică asupra unui țesut elastic. 4 (Îs) ~ cerebrală Șoc puternic al creierului, provocat prin cădere, explozie, lovire etc. și manifestată prin tulburări care merg de la amețeală până la pierderea cunoștinței, comă și moarte. 5 (Înv, fig) Emoție puternică. 6 (Gîr) Mișcare pe care o face cineva în scop igienic (mai ales după masă, ca să ușureze digestia). 7 (Înv) Revoluție.
9. [DEX '98] COMOȚIE, comoții, s. f. Zguduire puternică, bruscă a unui organ. ◊ Comoție cerebrală = zguduire puternică a creierului, provocată prin cădere, explozie, lovire etc. și manifestată prin tulburări care merg de la amețeală până la pierderea cunoștinței, comă și moarte. – Din fr. commotion.
10. [DLRLC] COMOȚIE, comoții, s. f. Zguduire puternică, bruscă; cutremurare. (În forma comoțiune) În puternicele comoțiuni geologice, pătura adîncă și primitivă iesă la suprafață. HOGAȘ, DR. II 175. ◊ (Med., în expr.) Comoție cerebrală = șoc puternic al creierului. Mort... în urma unei comoții cerebrale. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 3/2. – Pronunțat: -ți e. – Variantă: comoțiune s. f.
11. [DLRM] COMOȚIE, comoții, s. f. Zguduire puternică, bruscă; cutremurare. ♦ (Med.) Comoție cerebrală = șoc puternic al creierului. – Fr. commotion.
12. [DN] COMOȚIE s.f. Zguduire, cutremurare (violentă, bruscă); șoc nervos. ◊ Comoție cerebrală = șoc puternic al creierului. [Gen. -iei, var. comoțiune s.f. / cf. fr. commotion, lat. commotio].
13. [MDN '00] COMOȚIE s. f. 1. zguduire (violentă, bruscă); șoc nervos. ♦ ~ cerebrală = șoc puternic al creierului. 2. (fig.) emoție puternică. (< fr. commotion, lat. commotio)
14. [DOOM 3] comoție (desp. -ți-e) s. f., art. comoția (desp. -ți-a), g.-d. art. comoției; pl. comoții, art. comoțiile (desp. -ți-i-)
15. [DOOM 2] comoție (-ți-e) s. f., art. comoția (-ți-a), g.-d. art. comoției; pl. comoții, art. comoțiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL