1. [DEX '09] COMERCIANT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană fizică sau juridică specializată în efectuarea actelor de comerț. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.
2. [MDA2] comerciant, ~ă smf [At: HAMANGIU, C. C. 1183 / V: (înv) ~e sm, (iuz) ~rsant smf / Pl: ~nți, ~e / E: fr commerçant, it commerciante] Persoană care se ocupă cu comerțul.
3. [CADE] * COMERCIANT I. sm. ⚚ Negustor. II. COMERCIANTĂ (pl. -te) sf. Negustoreasă [fr.].
4. [DEX '98] COMERCIANT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul; negustor. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.
5. [DLRLC] COMERCIANT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul privat; negustor. – Pronunțat: -ci-ant.
6. [DLRM] COMERCIANT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul privat; negustor. – It. commerciante (fr. commerçant).
7. [DN] COMERCIANT, -Ă s.m. și f. Cel care face comerț particular; negustor, neguțător. [Cf. fr. commerçant, it. commerciante].
8. [MDN '00] COMERCIANT, -Ă s. m. f. cel care face comerț particular; negustor. (< it. commerciante)
9. [Șăineanu, ed. VI] comerciant m. negustor, cel ce face comerț, vinde sau cumpără mărfuri.
10. [Scriban] *comerciánt, -ă s. (it. commerciante). Negustor. – Barb. comersant (fr. commerçant).
11. [MDA2] comerciante sm vz comerciant
12. [MDA2] comersant sm vz comerciant
13. [DOOM 3] comerciant (desp. -ci-ant) s. m., pl. comercianți
14. [DOOM 2] comerciant (-ci-ant) s. m., pl. comercianți
15. [MDO] comerciant (i-a)
16. [IVO-III] comerciant.
17. [DAS] COMERCIANT. Subst. Comerciant, negustor, negustoraș (dim.), neguțător (înv. și pop.), cupeț (reg.), brașovean (înv.), lipscan (înv.), levantin (înv.); vînzător; precupeț, misit, samsar, pazarghidean (turcism înv.), traficant, pilar (reg.), oltean (înv.); comisionar, comis-voiajor. Negustor angrosist, negociant (înv.), toptangiu (înv.). Negustor. ambulant, coropcar (reg.), marfagiu (înv. și reg.), colportor (înv.), scăunaș (înv.), tarabagiu, bocceagiu (înv.), vengher (înv.), marchitan, tolbaș (înv.), telal, șătrar (reg.), chivuță (rar). Prăvăliaș (rar), dughengiu (reg.), dughenar (reg.). Băcan; măslinar (rar). Măcelar, mezelar, cîrnățar, pastramagiu (ieșit din uz). Găinar; păsărar. Zarzavagiu; fructar; alunar; merar (rar). Apar (rar), sacagiu (înv.); bragagiu; sifonar; limonagiu (rar), salepgiu. Cîrciumar, hangiu, orîndar (înv. și reg.), vinar (pop., rar), cazacliu (înv.), berar, țuicar; oțetar (înv.). Tutungiu, debitant. Brutar, franzelar, covrigar, simigiu; plăcintar, ciurecar (înv.); gogoșar (rar), alvițar, halvagiu (rar), rahagiu (înv.). Lăptar, iaurgiu. Bogasier (înv.); hăinar (înv.), basmangiu (înv.), postăvar, stămbar (rar), mătăsar (înv.), pînzar (înv.), ceaprazar, șepcar, pălărier, ișlicar (înv.), cojocar, blănar. Cavaf (înv.). Florăreasă, floristă (rar), buchetieră (înv.). Cerealist, grînar (înv.), orzar. Geambaș; cirezar (pop.), sfîrnar (rar), gelep (înv.), măjar (înv. și reg.); pescar. Găzar, păcurar (reg.), dohotar (reg.); vărar, cărbunar. Alămar, argintar (rar). Ciurar; frînghier, gabrovean (înv.); geamgiu; lumînărar; pielar; rogojinar; trocar; măturar. Librar. Anticar, buchinist (franțuzism). Chioșcar, tejghetar. Negustorie. Negustorime. Adj. Negustoresc, de negustor; comercial, mercantil (livr.). Vb. A face comerț, a vinde, a negustori (înv. și pop.), a neguța (înv. și pop.), a precupeți (rar). A comercializa; a trafica. Adv. Negustorește. V. atelier, comerț, local, locuri comerciale, meșteșugar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL