Definiție și ce înseamnă comanditat

1. [DEX '09] COMANDITAT, -Ă, comanditați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană sau întreprindere) care se asociază la câștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. – V. comandita.

2. [MDA2] comanditat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: comandita] Comanditare.

3. [MDA2] comanditat2, ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: comandita, fr commandité] 1-2 smf, a (Jur; cmr) (Persoană sau întreprindere) care se asociază la câștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. 3 smf Asociat cu răspundere nelimitată într-o societate în comandită.

4. [DEX '98] COMANDITAT, -Ă, comanditați, -te, adj., s. m. și f. (În economia capitalistă) (Persoană sau întreprindere) care se asociază la câștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. – V. comandita.

5. [DLRLC] COMANDITAT, -Ă, comanditați, -te, adj. (În economia capitalistă; și substantivat) (Persoană) care se asociază la cîștig și pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat (iar dacă este un colectiv-solidar, cu întreaga avere) pentru capitalul primit.

6. [DLRM] COMANDITAT, -Ă, comanditați, -te, adj., s. m. și f. (În economia capitalistă) (Persoană sau întreprindere) care se asociază la cîștig și la pierdere cu comanditarul și răspunde nelimitat față de creditori pentru capitalul societății. – V. comandita.

7. [DN] COMANDITAT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) căruia i se comanditează un capital, care răspunde nelimitat pentru gestiune. [Cf. fr. commandité].

8. [MDN '00] COMANDITAT, -Ă adj., s. m. f. (asociat) care răspunde solidar nelimitat, cu întreaga sa avere pentru angajamentele societății în comandită. (

9. [DEX '09] COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

10. [MDA2] comandita vt [At: DA / Pzi: ~tez / E: commanditer] A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.

11. [CADE] * COMANDITA (-itez) vb. tr. ⚚ A da bani pentru o întreprindere, în calitate de comanditar [fr.].

12. [DEX '98] COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

13. [DLRLC] COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă) A împrumuta unei persoane sau unei întreprinderi bani în schimbul unei participări la beneficii și fără a răspunde decît în limitele capitalului învestit.

14. [DLRM] COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă) A participa cu o sumă de bani la o întreprindere comercială sau industrială, răspunzînd față de creditori pentru eventualele pierderi numai în limitele capitalului investit. – Fr. commanditer.

15. [DN] COMANDITA vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].

16. [MDN '00] COMANDITA vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (

17. [Șăineanu, ed. VI] comandità v. a procura fondurile necesare unei întreprinderi comerciale, fără a lua parte la gestiunea ei.

18. [Scriban] *comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ (cum aș face ca acționar).[1]

19. [DOOM 3] comanditat adj. m., s. m., pl. comanditați; adj. f., s. f. comanditată, pl. comanditate

20. [DOOM 2] comanditat adj. m., s. m., pl. comanditați; adj. f., s. f. comanditată, pl. comanditate

21. [DOOM 3] comandita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. comanditez, 3 comanditează; conj. prez. 1 sg. să comanditez, 3 să comanditeze

22. [DOOM 2] comandita (a ~) vb., ind. prez. 3 comanditează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro