1. [DEX '09] COLUVIU s. n. Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților sub acțiunea gravitației. – Din fr. colluvium.
2. [MDA2] coluviu sn [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr colluvium] Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților.
3. [DN] COLUVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. [Pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apă murdară].
4. [MDN '00] COLUVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. (
5. [DOOM 3] coluviu [viu pron. vĭu] s. n., art. coluviul
6. [DOOM 2] coluviu [viu pron. vĭu] s. n., art. coluviul
7. [Petro-Sedim] coluviu, (engl.= colluvium) dep. de material detritic, de obicei fin, acumulat la baza versanților prin procese gravitaționale, de șiroire sau de spălare. C. poate lua forma unor îngemănări de conuri de dejecție care atenuează înclinarea versantului. V. și deluviu, eluviu, proluviu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL