1. [MDA2] coloca vt [At: GHICA, A. 859 / Pzi: ~ochez, coloc / E: fr colloquer, lat collocare] 1 (Nob; înv; d. bani) A investi. 2 (Jur) A înscrie un creditor, în raport cu altul, în ordinea reglementată de lege pentru plătirea creanțelor.
2. [DAR] coloca vb. I (înv.) a da banilor o destinație favorabilă prin plasarea lor într-o afacere; a plasa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL