1. [MDA2] colcer sm [At: MÂNDRESCU, L. P. 209 / V: cool~ / Pl: ~i / E: mg kolcsar] (Înv) Flăcău care, la o petrecere, este paznicul cămării (unde se țin mâncărurile).
2. [CADE] ❍ COLCER sm. Bucov. (MAR.) = COLĂCER.
3. [MDA2] coolcer sm vz colcer
4. [DLRLV] COLCER s.m. (Ban.) Chelar. Kulcsér. Claviger. AC, 348; cf. LEX. MARS., 195. ♦ (Trans. SV) Flăcău însărcinat cu paza proviziilor în timpul unor sărbători. Grumazu îl las să bea cine-i colceriu. OG, 390. Variante: culcer (AC, 348). Etimologie: magh. kulcsár.
5. [DAR] colcer, colceri, s.m. (reg.) flăcău care păzește cămara în seara de Crăciun și împarte mâncarea și băutura celorlalți flăcăi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL