1. [DEX '09] COLCEAC, colceacuri, s. n. (Înv.) Gheată care se încheia cu copci. – [Var.: colceag, colcegi, s. m.] – Din tc. kolçak.
2. [MDA2] colceac snm vz colceag
3. [CADE] COLCEAC (pl. -eacuri), COLCEAG (pl. -eaguri) sn. 1 👕 Manșon ¶ 2 👞 Un fel de jambiere sau de tuzluci ce se încheie pe picior cu copci [tc. kolčak].
4. [DEX '98] COLCEAC, colceacuri, s. n. (Înv.) Un fel de gheată care se încheia cu copci. [Var.: colceag, colcegi, s. m.] – Din tc. kolçak.
5. [Șăineanu, ed. VI] colceac n. 1. manșon; 2. un fel de tuzluci sau ciorapi ce se încheie pe picior cu copci: purtând colceaci și cepchen OD. [Turc. KOLČAK].
6. [Scriban] colceác și -eág n., pl. ege (turc. kolčak, manșon; bg. sîrb. rus. kolčák, manșon. V. colac). Vechĭ. Manșon. S. m., pl. egĭ. Pl. Tuzlucĭ care se încheĭe cu copcĭ.
7. [DEX '09] COLCEAG s. m. v. colceac.
8. [MDA2] colceag sn [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XII, 45 / V: ~ac / Pl: ~uri / E: nct] (Mun; Mol; tcî) 1 Manșon. 2 (Mpp) Un fel de ghete care se încheie pe picior cu copci. 3 Jambiere.
9. [DLRM] COLCEAG, colceaguri, s. n. (Înv.) Un fel de gheată care se încheia cu copci. – Tc. kolçak.
10. [DOOM 3] !colceac (reg., înv.) s. n., pl. colceacuri
11. [DOOM 2] colceac/colceag (înv.) s. n. / s. m., pl. colceacuri/colcegi
12. [DER] colceag (colceaguri), s. n. – 1. Manșon (de damă). – 2. Jambieră. – Var. colceac. Tc. kolçak (Șeineanu, II, 141; Miklosich, Etym. Wb., 23; Berneker 543). Sec. XVIII, înv.
13. [Onomastic] COLCEAC, I. (Fil A 20); Colceag, Al. sărdar (Vieri 77) și s. cf. rus Колчаг < tc. kolčak (quoltchaq) „manșon, tuzluci” (Șăin) sau „brățară” Bogrea (DR II 425).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL