1. [DEX '09] COJOCĂRIE2, cojocării, s. f. Atelier în care se confecționează sau se vând cojoace, căciuli etc. – Cojoc + suf. -ărie.
2. [DEX '09] COJOCĂRIE1 s. f. Meseria cojocarului. – Cojocar + suf. -ie.
3. [MDA2] cojocărie sf [At: N. COSTIN, ap. LET. I, 91/13 / Pl: ~ii / E: cojocar + -ie] 1 Meseria cojocarului Si: cojocărit. 2 Atelier unde se lucrează cojoacele (1) etc. 3 Prăvălie în care se vând cojoacele (1) și alte obiecte din piele. 4 Marfa cojocarului.
4. [CADE] COJOCĂRIE sf. 1 ⊕ Meseria cojocarului: dac’ai vrea d-ta să dai un băiet să-I învețe cojocăria (CRG.) ¶ 2 ⚚ Atelierul sau prăvălia cojocarului ¶ 3 ⚚ Mărfuri ce face sau vinde cojocarul.
5. [DEX '98] COJOCĂRIE2, cojocării, s. f. Atelier unde se lucrează cojoace, căciuli etc.; prăvălia în care se vând aceste obiecte. – Cojoc + suf. -ărie.
6. [DLRLC] COJOCĂRIE, (2, 3) cojocării, s. f. 1. Meseria cojocarului și comerțul practicat de acesta. Mi-aduc aminte că, l-am întîlnit o dată prin zmeuriș, și mi-a spus că dac-ai vrea d-ta să-i dai un băiet, să-l învețe cojocăria. CREANGĂ, P. 31. 2. Atelier unde se lucrează cojoace, pieptare, căciuli etc.; prăvălie în care se vînd aceste mărfuri. 3. (Cu sens colectiv; neobișnuit) Marfă de cojocar. Productele manufacturate erau numeroase: pielăriile, cojocăriile și curelăriile, pe de o parte... ODOBESCU, S. I 480.
7. [DLRM] COJOCĂRIE, (2) cojocării, s. f. 1. Meseria cojocarului. 2. Atelier unde se lucrează cojoace, căciuli etc.; prăvălie în care se desfac aceste mărfuri. 3. (Rar) Marfă de cojocar. – (1) Din cojocar + suf. -ie, (2,3) din cojoc + suf. -ărie.
8. [Șăineanu, ed. VI] cojocărie f. 1. meșteșugul de a pregăti pieile cu părul lor spre a face blăni din ele; 2. negoțul cu cojoace; 3. locul unde se fac și se vând cojoace.
9. [Scriban] cojocăríe f. Meseria cojocaruluĭ. Prăvălia luĭ.
10. [CADE] COJOCĂRIT sbst. = COJOCĂRIE 1.
11. [DCR2] cojocărie-blănărie s. f. Unitate prestatoare de servicii care se ocupă cu prelucrarea pieilor de animale ◊ „La unitățile de cojocărie-blănărie din Brăila nu se mai primesc comenzi pentru căciuli până după Anul Nou.” R.l. 25 XI 75 p. 5 (din cojocărie + blănărie, probabil formație mai veche)
12. [DOOM 3] cojocărie s. f., art. cojocăria, g.-d. art. cojocăriei; (ateliere) pl. cojocării, art. cojocăriile (desp. -ri-i-)
13. [DOOM 2] cojocărie s. f., art. cojocăria, g.-d. art. cojocăriei; (ateliere) pl. cojocării, art. cojocăriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL