1. [DEX '09] CODĂNICĂ, codănele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui codană (v. codan); codăniță. [Var.: codănea s. f.] – Codan + suf. -ică.
2. [MDA2] codănică sf [At: ISPIRESCU, U. 92 / Pl: ~ici / E: codan + -ică] 1-2 (Reg; șhp) Codăncuță (1-2).
3. [CADE] CODĂNICĂ (pl. -nele), CODĂNIȚĂ (pl. -țe) sf. dim. CODANĂ: pe această codănică de fată o numiră Pandora (ISP.); era o codăniță sfioasă acu un an (SAD.).
4. [DEX '98] CODĂNICĂ, codănele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui codană (v. codan); codăniță. – Codan + suf. -ică.
5. [DLRLC] CODĂNICĂ, codănici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui codană; fetiță. Pe această codănică de fată o numiră Pandora. ISPIRESCU, U. 92.
6. [DLRM] CODĂNICĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui codană.
7. [DEX '09] CODĂNEA s. f. v. codănică.
8. [MDA2] codănea sf [At: JIPESCU, O. 21 / Pl: ~ele / E: codană + -ea] 1-2 (Reg; șhp) Codăncuță (1-2).
9. [DOOM 3] !codănică (reg.) s. f., g.-d. art. codănelei; pl. codănele
10. [DOOM 2] codănică / codănea (reg.) s. f., g.-d. art. codănelei; pl. codănele, art. codănelele
11. [DOOM 2] codănea v. codănică
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL