1. [DEX '09] CODIRE s. f. (Fam.) Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.
2. [MDA2] codire sf [At: LIUBA – IANA, M. 114 / Pl: ~ri / E: codi] 1 Tundere a lânii de pe coada (1) și picioarele oilor la fătare și în perioada alăptării Si: codit1 (1). 2 Șovăire Si: codit1 (2).
3. [DEX '98] CODIRE s. f. Acțiunea de a se codi; ezitare, șovăială, codeală. – V. codi.
4. [DLRLC] CODIRE, codiri, s. f. Șovăială, ezitare.
5. [DLRM] CODIRE s. f. Acțiunea de a se codi ; ezitare, șovăială.
6. [DEX '09] CODI, codesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
7. [MDA2] codi [At: COSTINESCU / Pzi: ~desc / E: coadă] 1 vt (C.i. oi) A tunde lâna de pe lângă coadă (1), de la picioarele dinapoi și de pe la ugere. 2 vr A șovăi Si: a se coi1. 3 vr (Îvp) A lenevi Si: a se coi1 (3). 4 vr (Îvp) A pierde vremea Si: a se coi1 (3).
8. [CADE] CODI I. (-desc) vb. refl. A sta la îndoială (de a face ceva), a șovăi, a se feri de a lua o hotărîre, a nu se putea hotărî să se apuce de lucru, a se feri de treabă: începu a se îndoi și a se ~ să dea fata după dînsul (ISP.); ian să-i fi sculat la treabă, ș’apoi să-i vezi cum se codesc (CRG.). II. vb. tr. 🐑 A tunde lîna oilor împrejurul coadei [coadă].
9. [DEX '98] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
10. [DLRLC] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta pe gînduri, a sta la îndoială; a șovăi, a ezita, a pregeta. Tatăl său nu s-a codit. De ce să se codească? AGÎRBICEANU, S. P. 17. Moș Petrache s-a uitat prin geamurile mari, dar s-a codit să intre. POPA, V. 166. Fata se codea. Își căuta jacheta, pălăria și nu se hotăra să plece. BART, E. 345. Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să vezi cum se codesc... zise mama. CREANGĂ, O. A. 52. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la ◊ sau «de la») A se da înapoi, a se trage înapoi (de la ceva), a se feri de lucru. Cele două nurori, văzînd pe cea mai tînără codindu-se la treabă, îi zic: da nu te tot codi, că mămuca ne vede! CREANGĂ, P. 8. Neînvinsa... arșiță [a soarelui] ridică pe trîndav în picioare și-l mînă, cu voie, fără voie, la munca întăritoare de la care el se codea. ODOBESCU, S. III 441.
11. [DLRM] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială ; a șovăi, a ezita. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
12. [Șăineanu, ed. VI] codì v. 1. a nu merge drept; 2. fig. a șovăi, a căuta pretexte. [Imagine luată dela câine, care dă din coadă făcând ocoluri și răspunzând sinonimului latin tergiversari, a șovăi (lit. a întoarce spatele)].
13. [Scriban] codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.
14. [DOOM 3] codire (fam.) s. f., g.-d. art. codirii
15. [DOOM 2] codire (fam.) s. f., g.-d. art. codirii
16. [DOOM 3] codi (a se ~) (a ezita) (fam., pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă codesc, 3 sg. se codește, imperf. 1 sg. mă codeam; conj. prez. 1 sg. să mă codesc, 3 să se codească; imper. 2 sg. afirm. codește-te; ger. codindu-mă
17. [DOOM 2] !codi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se codește, imperf. 3 sg. se codea; conj. prez. 3 să se codească
18. [DRAM 2021] codí, codesc, v.r. A se îndoi, a șovăi. – Din coadă (Scriban, DEX, MDA).
19. [DRAM 2015] codi, codesc, vb. refl. – A se îndoi, a șovăi. – Din coadă (< lat. coda = cauda) (Scriban, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL