1. [MDA2] codea sma [At: JIPESCU, O. 114 / E: coadă + -e(a)] (Reg; euf) Diavol Cf codan.
2. [CADE] CODEA sm. 🔱 Ⓟ Unul din numeroasele nume populare ale diavolului [coadă].
3. [Șăineanu, ed. VI] Codea m. numele popular al necuratului (ce se închipue ca având o coadă): Nodea și Codea.
4. [Scriban] códea (ea dift.) m., gen. al luĭ (d. coadă). Fam. Nodea, dracu.
5. [DEX '09] CODI, codesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
6. [MDA2] codi [At: COSTINESCU / Pzi: ~desc / E: coadă] 1 vt (C.i. oi) A tunde lâna de pe lângă coadă (1), de la picioarele dinapoi și de pe la ugere. 2 vr A șovăi Si: a se coi1. 3 vr (Îvp) A lenevi Si: a se coi1 (3). 4 vr (Îvp) A pierde vremea Si: a se coi1 (3).
7. [CADE] CODI I. (-desc) vb. refl. A sta la îndoială (de a face ceva), a șovăi, a se feri de a lua o hotărîre, a nu se putea hotărî să se apuce de lucru, a se feri de treabă: începu a se îndoi și a se ~ să dea fata după dînsul (ISP.); ian să-i fi sculat la treabă, ș’apoi să-i vezi cum se codesc (CRG.). II. vb. tr. 🐑 A tunde lîna oilor împrejurul coadei [coadă].
8. [CADE] NODEA sm. 🔱 Ⓟ Unul din numeroasele nume date de popor diavolului [propriu „cel ce are noadă”; comp. CODEA].
9. [DEX '98] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială, a șovăi, a ezita să facă ceva. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
10. [DLRLC] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta pe gînduri, a sta la îndoială; a șovăi, a ezita, a pregeta. Tatăl său nu s-a codit. De ce să se codească? AGÎRBICEANU, S. P. 17. Moș Petrache s-a uitat prin geamurile mari, dar s-a codit să intre. POPA, V. 166. Fata se codea. Își căuta jacheta, pălăria și nu se hotăra să plece. BART, E. 345. Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să vezi cum se codesc... zise mama. CREANGĂ, O. A. 52. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la ◊ sau «de la») A se da înapoi, a se trage înapoi (de la ceva), a se feri de lucru. Cele două nurori, văzînd pe cea mai tînără codindu-se la treabă, îi zic: da nu te tot codi, că mămuca ne vede! CREANGĂ, P. 8. Neînvinsa... arșiță [a soarelui] ridică pe trîndav în picioare și-l mînă, cu voie, fără voie, la munca întăritoare de la care el se codea. ODOBESCU, S. III 441.
11. [DLRM] CODI, codesc, vb. IV. Refl. A sta la îndoială ; a șovăi, a ezita. ♦ A se da înapoi de la ceva, a se feri de ceva. – Din coadă.
12. [Șăineanu, ed. VI] codì v. 1. a nu merge drept; 2. fig. a șovăi, a căuta pretexte. [Imagine luată dela câine, care dă din coadă făcând ocoluri și răspunzând sinonimului latin tergiversari, a șovăi (lit. a întoarce spatele)].
13. [Scriban] codésc v. tr. (d. coadă). Meh. (Doĭna, 2-3, 43). R. S. (GrS. 6, 59). Tund oaĭa la uger și la coadă ca să poată suge maĭ bine mĭelu. V. refl. Toată țara. Șovăĭesc, preget. V. foĭesc.
14. [DOOM 3] codi (a se ~) (a ezita) (fam., pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă codesc, 3 sg. se codește, imperf. 1 sg. mă codeam; conj. prez. 1 sg. să mă codesc, 3 să se codească; imper. 2 sg. afirm. codește-te; ger. codindu-mă
15. [DOOM 2] !codi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se codește, imperf. 3 sg. se codea; conj. prez. 3 să se codească
16. [Onomastic] Cod/a, -aba, -aciu, -ae, -alb, -at, -ăești, -ău, -ăuș; -ea, -eiu, -ia v. Coadă 1 – 3, 5 – 9.
17. [DAR] codea s.m. (pop.) diavolul, dracul.
18. [DRAM 2021] codí, codesc, v.r. A se îndoi, a șovăi. – Din coadă (Scriban, DEX, MDA).
19. [DRAM 2015] codi, codesc, vb. refl. – A se îndoi, a șovăi. – Din coadă (< lat. coda = cauda) (Scriban, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL