1. [DEX '09] CODAJ, codaje, s. n. Codare. – Din fr. codage.
2. [MDA2] codaj sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr codage] Codare.
3. [DN] CODAJ s.n. Codare. [Cf. fr. codage].
4. [MDN '00] CODAJ s. n. codare. (< fr. codage)
5. [DOOM 3] codaj s. n., pl. codaje
6. [DOOM 2] !codaj s. n., pl. codaje
7. [DTL] CODAJ (CODIFICARE, CODARE) s. n. (cf. fr. codage): operație de transformare a unui mesaj într-un șir de semnale susceptibile de a fi transmise printr-un mijloc de comunicare. Schema transmiterii informației este: individ transmițător – codaj – transmițător – receptor – decodaj – individ receptor. Un semn lingvistic nu poate dobândi semnificație decât dacă este inclus într-un lanț de semne: semnificația se dezvăluie numai atunci când dispunem de cel puțin două lanțuri-structuri diferite și de posibilitatea de a transforma unul din aceste sisteme de c. în alt sistem (un sistem reprezintă planul expresiei, iar celălalt planul conținutului).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL