1. [MDA2] cochetare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 220/11 / Pl: ~tări / E: cocheta] 1 Încercare de a atrage atenția, interesul cuiva printr-un mod de comportare atrăgător Și cochetat (1). 2 Schimb de vorbe curtenitoare Si: cochetat (2).
2. [DEX '09] COCHETA, cochetez, vb. I. Intranz. A căuta să placă, să atragă atenția, interesul, simpatia unei persoane (de sex opus) printr-o comportare atrăgătoare; a schimba cu cineva vorbe curtenitoare. – Din fr. coqueter.
3. [MDA2] cocheta vi [At: EMINESCU, P. 307 / Pzi: ~tez / E: fr coqueter] 1 A căuta să placă, să atragă atenția, interesul unei persoane (de sex opus) printr-un mod de comportare atrăgător. 2 A schimba cu cineva vorbe curtenitoare.
4. [CADE] * COCHETA, (-tez) vb. intr: A face cochetării [fr. coqueter].
5. [DEX '98] COCHETA, cochetez, vb. I. Intranz. A căuta să placă, să atragă atenția, interesul, simpatia unei persoane (de sex opus) printr-un mod de comportare atrăgător; a schimba cu cineva vorbe curtenitoare. – Din fr. coqueter.
6. [DLRLC] COCHETA, cochetez, vb. I. Intranz. A se strădui, a căuta să placă, să atragă atenția, a uza de cochetărie pentru a provoca interesul, simpatia (mai ales a unei persoane de sex opus). Dama cochetează cu privirile-i galante. EMINESCU, O. I 162.
7. [DLRM] COCHETA, cochetez, vb. I. Intranz. A căuta (adoptînd o anumită comportare) să placă, să atragă atenția, interesul, simpatia (unei persoane de sex opus). – Fr. coqueter.
8. [DN] COCHETA vb. I. intr. (Fam.) A încerca, a căuta să fie pe placul unei persoane de sex opus. ♦ (Fig.) A încerca sau a arăta relații de prietenie sau de alianță cu cineva; a flirta. [< fr. coqueter].
9. [MDN '00] COCHETA vb. intr. 1. a căuta să fie pe placul unei persoane de sex opus. 2. (fig.) a arăta relații de prietenie cu cineva; a flirta. (< fr. coqueter)
10. [Șăineanu, ed. VI] cochetà v. a face pe cochet.
11. [Scriban] *cochetéz v. intr. (fr. coqueter, d. coq, cocoș). Mă arăt cochet. A cocheta cu cineva, a-ĭ face curte și a ți se primi.
12. [DOOM 3] cocheta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cochetez, 3 cochetează; conj. prez. 1 sg. să cochetez, 3 să cocheteze
13. [DOOM 2] cocheta (a ~) vb., ind. prez. 3 cochetează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL