1. [Șăineanu, ed. VI] cobelciu m. Tr. părul femeilor legat și înfășurat în formă de coarne. [Lit. învârtit ca scoica melcului: v. cocobelciu].
2. [Scriban] cobélc și cobélcĭ, V. culbec și culcubăŭ.
3. [Scriban] culbéc (Mold. sud), colbéc, cobélc și cobélcĭ (nord) și culbécĭ, cubélcĭ (vechĭ) m. (met. din cĭubelc, ĭar acesta din belcĭug, adică „răsucit, spiralat”. V. culcubăŭ și curcubeŭ). O moluscă gasteropodă care poartă cu ĭa o scoĭcă spiralată (în Munt. melc). Anat. O parte din ăuntru urechiĭ. – În Ban. cucumelcĭ (V. melc).
4. [Scriban] culcubăŭ n., pl. ăĭe, cocobélcĭ și cobélcĭ n., pl. cĭurĭ (aceĭașĭ orig. ca culbec, culbecĭ). Trans. Peptănătură femeĭască în formă de coarne. – Și cuculbăŭ.
5. [DAR] cobelci s.m. (înv.) păr de femeie făcut ca scoica melcului, învârtit, înfășurat astfel.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL