1. [MDN '00] CLORATOR s. n. recipient pentru clorurare. (< rus. klorator)
2. [DCR2] clorator s. n. (chim.) Recipient pentru clorurare ◊ „Concentratul de minereu polimetalic este introdus în instalația numită «clorator» în care se insuflă clor la o temperatură de 700800 de grade.” R.l. 8 VIII 64 p. 3 (din rus. clorator; DTP)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL