1. [DEX '09] CLONȚOS, -OASĂ, clonțoși, -oase, adj. (Pop.; despre păsări) Care are ciocul, pliscul mare. ♦ Fig. (Fam.; despre oameni) Certăreț, arțăgos. – Clonț + suf. -os.
2. [MDA2] clonțos, ~oasă a [At: N. A. BOGDAN, ap. TDRG / Pl: ~oși, ~oase / E: clonț + -os] 1 (D. păsări) Cu plisc mare. 2 (Mol; Buc; fig) Certăreț.
3. [CADE] CLONȚOS adj. Cu clonțul mare.
4. [DLRLC] CLONȚOS, -OASĂ, clonțoși, -oase, adj. (Popular, despre oameni) Rău de gură, gata de ceartă; certăreț, arțăgos.
5. [DLRM] CLONȚOS, -OASĂ, clonțoși, -oase, adj. (Fam.) Rău de gură; certăreț, arțăgos. – Din clonț + suf. -os.
6. [MDA2] clonțat, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. P. 38 / Pl: ~ați, ~e / E: clonț + -at] (Pop) 1 Cu dinți mari (și rari). 2 (Fig) Certăreț.
7. [Scriban] clonțát, -ă adj. Cu clonț. Fig. Obraznic la vorbă. S. f. Babă rea căreĭa nu ĭ-a maĭ rămas de cît un dinte. – Și clonțos, -oasă.
8. [DOOM 3] clonțos adj. m., pl. clonțoși; f. clonțoasă, pl. clonțoase
9. [DOOM 2] clonțos (pop., fam.) adj. m., pl. clonțoși; f. clonțoasă, pl. clonțoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL