1. [DEX '09] CLIRONOMISI, clironomisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A moșteni (un bun, un drept). – Din ngr. klironomíso (viit. lui klironomó).
2. [MDA2] clironomisi vt [At: PISCUPESCU, O. 176/17 / Pzi: ~sesc / E: clironom] (Înv) A moșteni un bun.
3. [CADE] † CLIRONOMISI (-isesc) vb. tr. ⚖️ A moșteni: aș primi eu vr’odată să te clironomisesc de viu? (ALECS.) [ngr.].
4. [DLRLC] CLIRONOMISI, clironomisesc, vb. IV. Tranz. (învechit) A moșteni. Ai socotit c-aș primi eu vrodată să te clironomisesc? ALECSANDRI, T. 637.
5. [DLRM] CLIRONOMISI, clironomisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A moșteni. – Ngr. klironomo, viit. klironomiso.
6. [Șăineanu, ed. VI] clironomisì v. a moșteni (învechit): ai socotit că aș primi eu să te clironomisesc de viu? AL. [Gr. mod.].
7. [Scriban] clironomisésc v. tr. (ngr. klironomó, aor. klironómisa). Mold. Sec. 18-19. Vechĭ. Moștenesc.
8. [DOOM 3] clironomisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clironomisesc, 3 sg. clironomisește, imperf. 1 clironomiseam; conj. prez. 1 sg. să clironomisesc, 3 să clironomisească
9. [DOOM 2] clironomisi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clironomisesc, imperf. 3 sg. clironomisea; conj. prez. 3 să clironomisească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL