1. [MDA2] ciurciulit, ~ă a [At: DICȚ. / V: ciorciolit / Pl: ~iți, ~e / E: ciurciuli] (Pbl) Ciuciulit (și plin de noroi).
2. [Scriban] cĭurcĭulít, -ă adj. (d. cĭucĭulete). Nord. Ploŭat orĭ plin de noroĭ moale: caĭ cĭurcĭuliți. – Și cĭorcĭolit (cp. și cu ung. csór-csódni, a deveni vermănos).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL