1. [MDA2] ciuciuleți [At: DA / V: ~liți / Pzi: ~țesc / E: ciuciuleț] (Reg) 1-4 vtr A (se) ciuciuli1 (1-4). 5 vt A lipi pereții unei case cu lut frământat cu paie.
2. [DEX '09] CIUCIULETE, (1) ciuciuleți, s. m. 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta). 2. (Adverbial, în expr.) A (se) face (sau a fi ud) ciuciulete = a (se) uda (sau a fi ud) până la piele. – Cf. ciuciuli.
3. [MDA2] ciocolați smp vz ciuciulete
4. [MDA2] ciuciulete [At: ȘEZ. V, 164 / V: ciule~, ciure~, ciulean / Pl: ~eți / E: ns cf ciuciuli] 1 sm (Reg) Obiect mototolit. 2 sm (Reg; mpl) Picături (abundente) de transpirație. 3 sm (Reg) Bucată de hârtie (sau cârpă) făcută sul. 4 sm (Reg) Știulete de porumb. 5-6 av (Pfm; îe) A (se) face (sau a fi ud) ~ A (se) uda (sau a fi ud) până la piele. 7 sm (Reg) Ciupercă comestibilă, cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta) Si: pup, zbârciog. 8 sm Burete galben (Cantharellus cibarius). 9 sm (Șîc ~-de-iarbă) Cocârle (Marasmius scorodonius). 10 sm (Îc) ~-nebun Planta Agaricus fascicularis Huds. 11 sm (Îc) ~leți-rămuroși Ciupercă comestibilă din familia clavariacee Si: burete-de-conopide, creasta-cocoșului, meloșel, rămurele, togmăgel.
5. [MDA2] ciuciuleț sm [At: LM / V: ciureț / Pl: ~i, ~e / E: ciuciuli + -eț] (Reg) 1-7 Ciuciulete (1-6, 9).
6. [MDA2] ciulete sm, av vz ciuciulete
7. [CADE] CIUCIULETE sm. 1 Cocoloș ¶ 2 🌿 Ciupercă comestibilă, cu pălăria alburie la început, apoi gălbuie sau roșcată; numită și „sbîrciog” sau „pup” (Morchella esculenta) (🖼 1227) [bg. čučulka „moț”].
8. [DLRLC] CIUCIULETE, ciuciuleți, s. m. 1. Boț, cocoloș (de dimensiuni mici). Frecai după legea artei palmă de palmă, iar mămăliga lipită de ele căzu cernindu-se în ciuciuleți uscați și mici. HOGAȘ, M. N. 84. 2.(Adverbial, în expr.) A face (sau a fi ud) ciuciulete = a uda leoarcă (sau a fi ud pînă la piele). Păcat de ei... o să-i facă ploaia ciuciulete. GALACTION, O. I 78. 3. (Popular) Un fel de ciupercă comestibilă cu pălăria zbîrcită (Morchella esculenta); zbîrciog. Am un ciuciulete, Șade la perete (Țestul). PĂSCULESCU, L. P. 101. Sub părete Ciuchdete, Cu mustăți În toate părți (Stupul). GOROVEI, C. 360.
9. [DLRM] CIUCIULETE, ciuciuleți, s. m. 1. Boț, cocoloș (de dimensiuni mici). 2. (Adverbial, în expr.) A face (sau a fi ud) ciuciulete = a uda (sau a fi ud) pînă la piele. 3. (Pop.) Un fel de ciupercă comestibilă cu pălăria zbîrcită (Morchella esculenta) : zbîrciog. – Din ciuciuli + suf. -eț (după pl. ciuciuleți).
10. [Șăineanu, ed. VI] ciuciulete m. ciupercă comestibilă, gălbuie, având un miros slab dar plăcut (Morchella escalenta). [Origină necunoscută].
11. [Scriban] cĭucĭuléte m. (cp. cu ung. csucs, vîrf, și bg. čučulka, moț. V. cĭurcĭulit). Munt. Trans. Zbîrcĭog. Un fel de prăjitură de făină. Cucuruz, fructu braduluĭ. Adv. Ud cĭucĭulete, ud leoarcă, ud pînă la pele (așa în cît haĭnele să stea lipite de trup ca cum ar fi o frunză cĭucĭulită saŭ ca solziĭ pe cucuruzu braduluĭ). – În Arg. ud cĭurcĭumél.
12. [Scriban] cĭucĭulețésc (mă) v. refl. (d. cĭucĭulete). Mold. Mă cĭucĭulesc.
13. [DOOM 3] +ciuciulete1 (fam.) adv. (ud ~)
14. [DOOM 3] ciuciulete2 s. m., art. ciuciuletele; pl. ciuciuleți
15. [DOOM 2] ciuciulete s. m., pl. ciuciuleți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL