Definiție și ce înseamnă cititor

1. [DEX '09] CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = periferic al unui calculator care permite operația de citire; lector. [Var.: (pop.) cetitor, -oare s. m. și f.] – Citi + suf. -tor.

2. [MDA2] cititor, ~oare [At: CORESI, EV. 167/12 / V: (pop) cetitor, (înv) -iu / Pl: ~i, ~oare / E: citi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care citește Vz lector, (îvr) citeț (1-2). 3 smf (Îs) ~ în stele Astrolog. 4 sn (Îs) ~ de cartele Dispozitiv periferic ce permite introducerea informației de pe o cartelă (perforată) într-un sistem de prelucrare automată a datelor. 5 sm (Îs) ~ de contor Persoană care citește și înregistrează consumul de electricitate, gaze, apă (și încasează sumele datorate pentru consumul acestor utilități).

3. [CADE] CITITOR, CETITOR, -TOARE I. adj. p. verb. CITI. Care citește. II. sm. f. Cel ce, aceea care citește; cititor de stele, astrolog.

4. [DEX '98] CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într-un sistem de prelucrare automată a datelor; lector. [Var.: (pop.) cetitor, -oare s. m. și f.] – Citi + suf. -tor.[1]

5. [DLRLC] CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care citește. Au avut loc o serie de întilniri între scriitori și cititorii operelor lor. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 290, 3/1. ◊ (Adjectival) Publicul cititor. 2. (Adesea determinat prin «de stele», «în stele» sau «de zodii») Astrolog. Chemă un cititor de stele, să-i spuie ce e pricina de-i merg lucrurile anapoda. ISPIRESCU, L. 394. Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese: Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. EMINESCU, O. I 85. 3. Funcționar al unei întreprinderi de electricitate care citește indicațiile de la contoarele electrice ale abonaților. – Variantă: cetitor, -oare (NEGRUZZI, S. I 43) s. m. și f.

6. [DLRM] CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. Astrolog. Chemă un cititor de stele (ISPIRESCU). 3. Funcționar al unei întreprinderi publice care citește periodic indicațiile de la contoarele electrice, de apă etc. ale abonaților. [Var.: cetitór, -oare adj.] – Din citi + suf. -(i)tor.

7. [Șăineanu, ed. VI] cititor m. cel ce citește; cititor de stele, astrolog: chemă un cititor de stele să-i spuie ce-i pricina de-i merg lucrurile anapoda ISP. (v. filozof).

8. [DEX '09] CETITOR, -OARE, s. m. și f. v. cititor.

9. [MDA2] cetitor, ~oare smf vz cititor

10. [MDA2] cititoriu smf, a vz cititor

11. [CADE] ❍ CETITOR 👉 CITITOR.

12. [DCR2] cititor-încasator s. m. Lucrător care citește contorul și încasează factura ◊ „Într-una din serile trecute, G. M., cititor-încasator la exploatarea energo-energetică Botoșani, se întorcea de la serviciu spre casă.” Sc. 19 XII 72 p. 2. ◊ „L.C. era [...] cititor-încasator la Întreprinderea de rețele electrice Maramureș.” Sc. 19 III 74 p. 2 (din cititor + încasator)

13. [DOOM 3] cititor s. m., pl. cititori

14. [DOOM 2] cititor s. m., pl. cititori

15. [Argou] cititor, -oare, cititori, -oare s. m., s. f. bețiv.

16. [CECC] Et tel mot pour avoir réjoui le lecteur/ a coûté bien souvent des larmes à l’auteur (fr. "Și un astfel de cuvînt care a înveselit pe cititor a costat multe lacrimi pe autor) – Boileau, satira VII, Genul satiric, vers 7-8 – subliniază eforturile scriitorului, care plătește cu ore de trudă zîmbetul cititorilor săi. LIT.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro