Definiție și ce înseamnă ciovică

1. [DEX '09] CIOVICĂ, ciovici, s. f. 1. Pasăre cu pene măslinii, albe sau gălbui pe gușă, cu coada ca de rândunică, care trăiește prin lagunele de lângă mare (Glareola pratincola). 2. (Reg.) Nagâț. [Var.: ciovlică s. f.] – Formație onomatopeică.

2. [MDA2] ciovică2 sf [At: PAȘCA, GL. 18 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Mâncare cu carne afumată.

3. [MDA2] ciovică1 sf [At: PRAVILA DE GOVORA, ap. GCR 148 / V: ~obiurică, ~ociurv~, ~omv~, ~onv~, ~ori~, ~orli~, ~ină~, ~vli~, ciuvlică, țiuvlic / Pl: ~ici / E: fo] (Orn) 1 (Reg) Chiuică (Glaucidium passerinum). 2 (Reg) Cucuvea (Athene noctua). 3 (Reg) Pasăre din ordinul picioroangelor, care trăiește pe marginea bălților (Vannellus cristatus) Si: nagâț. 4 (Reg; îc) Ciovlică-de-mare Pasăre cu pene măslinii, albe sau gălbui pe gușă, cu coada ca de rândunică, care trăiește prin lagunele de lângă mare (Glareola pratincola).

4. [CADE] CIOVICĂ, CIOMVICĂ (pl. -ci) sf. 🐦 1 Cucuvaie ¶ 2 Cucuvaie pitică care trăește prin pădurile de brazi din Carpați (Glaucidium passerinum) ¶ 3 = NAGÎȚ [onom. după strigătul ei: ciovici ciovicl; comp. slov. čuvik, čovink; čeh, čuvik, čujk; ung. csuvik; germ. dial. Kiviwtt!].

5. [DLRLC] CIOVICĂ, ciovici, s. f. 1. Cea mai mică dintre speciile de bufnițe (Glaucidium passerinum); cucuvea pitică. Luai nouă, lăsai două, Ca ciovica să mai ouă (Cartofii). SADOVEANU, P. C. 11. 2. Cucuvaie. 3. Nagîț. – Pl. și: ciovice (SADOVEANU, P. M. 11). – Variantă: ciovlică (ODOBESCU, S. III 23) s. f.

6. [DLRM] CIOVICĂ, ciovici, s. f. 1. Cea mai mică dintre speciile de bufnițe (Glaucidium passerinum). 2. Cucuvea. 3. Nagît. 4. Compus: ciovică-de-mare = pasare cu penele măslinii, albe sau gălbui pe gușă, cu coada ca de rîndunică, trăind prin lagunele de lîngă mare (Glareola pratincola). [Var.: ciovlică s. f.]- Onomatopee.

7. [Șăineanu, ed. VI] ciovică (ciuvică) f. buhă de mărimea unei vrăbii cu pene oacheșe pe spate, petrece prin păduri unde cuibărește (Strix passerina). [Onomatopee după strigătul ei: ciovic-ciovic!].

8. [Scriban] cĭovícă, cĭovlícă și cĭuvícă f., pl. ĭ (imit. înrudit cu ung. csuvik, ceh. čuvik, nsl. čovink, cucuvea, ca și cu it. ciovetta și civetta, fr. chouette, cucuvea. V. cĭuf 1). Vest. O pasăre acŭatică moțată mare cît turturica (vanellus cristatus), numită și nagîț (Mold.) și libuț (Trans.) Un fel de cucuvea (strix passerina saŭ glaucidium passerinum). Un fel de pescar (pasăre) de mare (glaréola pratincola).

9. [DEX '09] CIOVLICĂ s. f. v. ciovică.

10. [MDA2] ciobiurică sf vz ciovică1

11. [MDA2] ciociurvică sf vz ciovică1

12. [MDA2] ciomvică sf vz ciovică

13. [MDA2] cionvică sf vz ciovică

14. [MDA2] ciorlică sf vz ciovică1

15. [MDA2] ciovină sf vz ciovică1

16. [MDA2] ciovlică sf vz ciovică1

17. [MDA2] ciuvică sf vz ciovică

18. [MDA2] ciuvlică sf vz ciovică1

19. [CADE] CIOMVICĂ 👉 CIOVICĂ.

20. [CADE] CIOVLICĂ (pl. -ci, -ce) sf. 🐦 1 = NAGÎȚ: ciovlice de cele moțate care se tot cletină în aer și pe uscat (ODOB.) ¶ 2 – CIOVICĂ. ¶ 3 ~-DE-MARE, pasăre de 25 cm., de coloare măslinie, cu gușa albă sau gălbuie, cu coada ca de rîndunică; trăește prin lagunele de lîngă mare (Glareola pratincola) (🖼 1207).

21. [CADE] CIUVICĂ = CIOVICĂ.

22. [DLRM] CIOVLICĂ s. f. v. ciovică.

23. [Șăineanu, ed. VI] ciovlică f. sau nagăț, pasăre din ordinul picioroangelor, trăiește pe marginile bălților unde se recunoaște repede prin vioiciunea-i și prin strigătul țiuitor ce scoate și care aduce cu al ciovichii (Vanellus Cristatus).

24. [Șăineanu, ed. VI] ciuvică f. V. ciovică.

25. [Scriban] cĭuvícă, V. cĭovică.

26. [DOOM 3] ciovică s. f., g.-d. art. ciovicii; pl. ciovici

27. [DOOM 2] ciovică s. f., g.-d. art. ciovicii; pl. ciovici

28. [IVO-III] ciovică, -ci.

29. [DER] ciovică (-ce), s. f. – 1. Pasăre (Strix passerina). – 2. Nagîț (Vannellus cristatus). Creație expresivă, care urmărește să imite sunetele păsării; nu este sigur dacă această creație este proprie rom. (DAR) sau vreunei limbi sl., cf. slov. čovik „bufniță,” mag. csuvika „bufniță”, (Cihac, II, 56; Skok 72); cf. it. civetta, fr. chevêche (REW 4800). Hiecke 132 și DAR cred că este vorba de o onomat. proprie rom.

30. [Onomastic] CIOVICĂ subst. (cucuvae). 1. Ciovica b. (Ard). 2. Ciovacu (VM). 3. Ciuică, N. (Puc) cioică, variantă ard. și munt. 4. Ciovlică, por. (Sc) < altă formă pop.; Ciovlia, Cr. (17 B IV 459). 5. Ciovîncă, O., olt. (AO XX 139), cf. sloven. čuvink „cucuvae” (Tiktin).

31. [DE] CIOVLÍCĂ s. f. Numele a două specii de păsări călătoare, bune zburătoare, de c. 25 cm, cu coada ca de rîndunică, care cuibăresc în vecinătatea lacurilor dobrogene, cu penaj cafeniu-închis și sub aripi ruginiu; c. roșcată (Glareola pratincola), sau cu penele de sub aripi măslinii și c. negricioasă (G. nordmanni).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro