1. [DEX '09] CIOLAC, -Ă, ciolaci, -ce, adj. (Reg.; despre mâini, picioare; p. ext. despre oameni) Ciung; schilod; paralizat. – Din tc. çolak.
2. [MDA2] ciolac, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~aci, ~ace / E: tc çulak] (Reg) 1-2 smf, a (Om) ciung (1). 3-4 smf, a (Om) schilod. 5-6 smf, a (Om) paralizat. 7 sm (Arg; la jocul de cărți) Valet.
3. [CADE] CIOLAC(Ă) adj. și sm. f. Ciung(ă): stetea cu fruntea la pămînt și se ruga pentru mîna lui ~ (DLVR.) [tc.].
4. [DLRLC] CIOLAC, -Ă, ciolaci, -e, adj. (Regional, despre mîini sau despre brațe, p. ext. despre oameni) Ciunt, ciung, schilod. Mînă, preoteasă, bate pe roibul, dă zor, parcă ești ciolacă, pîrjoîul se apropie și tu tremuri ca un cățel bolnav. DELAVRANCEA, S. 196.
5. [DLRM] CIOLAC, -Ă, colaci, -e, adj. (Reg.; despre mîini sau despre brațe, p. ext. despre oameni) Ciunt, ciung, schilod. – Tc. çolak.
6. [Șăineanu, ed. VI] ciolac a. ciung. [Turc. ČULAK].
7. [Scriban] cĭolác, -ă adj. (turc. čolak, čulak). Rar. Cĭunt.
8. [MDA2] cioalnav, ~ă a vz ciolac
9. [DOOM 3] ciolac (reg.) adj. m., pl. ciolaci; f. ciolacă, pl. ciolace
10. [DOOM 2] ciolac (reg.) adj. m., pl. ciolaci; f. ciolacă, pl. ciolace
11. [DER] ciolac (ciolaci), s. m. – 1. Mutilat, invalid, șchiop, ciung. – 2. (Arg.) La jocul de cărți, valet, fante. Tc. çulak (Cihac, II, 566; Roesler 608; Șeineanu, II, 131; Lokotsch 437; Ronzevalle 79); cf. alb. tsoljak, bg., sb. çolak. – Der. ciolnav, adj. (bolnav, beteag) prin contaminare cu bolnav; ciolăci, vb. (a mutila).
12. [DE] CIOLAC, Cristache (1870-1927, n. București), violonist, lăutar virtuoz român. Apreciat de George Enescu, care a cules de la el doine, hore, sîrbe etc., parțial valorificate în creația sa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL