Definiție și ce înseamnă ciocârtit

1. [MDA2] ciocârtit, ~ă a vz ciopârțit

2. [DEX '09] CIOCÂRTI, ciocârtesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A ciopârți (1). 2. A ciopli (1). – Cf. ciopârți.

3. [MDA2] ciocărti v vz ciocârti

4. [MDA2] ciocâltit, ~ă a vz ciopârțit

5. [MDA2] ciocârti v [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: ciocăr~ / Pzi: ~tesc / E: ciopârti (+ cioc)] (Îrg) A ciopârți.

6. [MDA2] ciopărțit, ~ă a vz ciopârțit

7. [MDA2] ciopățit, ~ă a vz ciopârțit

8. [MDA2] ciopârtat, ~ă a vz ciopârțit

9. [MDA2] ciopârtit, ~ă a vz ciopârțit

10. [MDA2] ciopârțit, ~ă a [At: SIHLEANU, ap. TDRG. / V: ~ocâltit, ~ocârtit, ~părtit, ~păr~, ~pățit, ~pârtat, ~pârtit / Pl: ~iți, ~e / E: ciopârți] 1 Tăiat în bucăți mici. 2 Tranșat. 3 Cioplit rău. 4-5 (Reg) Tăiat rău (sau inutil). 6 (D. față) Brăzdat. 7 (D. vase) Știrbit.

11. [CADE] * CIOCÎRTI (-tesc) vb. tr. Mold. Bucov. Băn. 1 A fărîma în bucăți (cu o unealtă tăioasă), a tăia un trup în bucăți, a ciopîrți: Cu paloșu-l ciocîrtea, Bucată de șapte-oca, Nici dulăii n’o mînca (TOC.) 1f © A ciopli: începe a ~ un gărneț de stejar (CRG.).

12. [CADE] CIOPÎRTI (-tesc), CIOPĂ(R)TI (-tesc), CIOPÎRȚI, CIOPĂȚI (-țesc) vb.tr. = CIOCÎRTI: îi chisăgea și-i ciopârtea ca pe castraveți (ISP.); o calfă de dulgher stîngaciu ciopîrtește bîrca (ODOB.) [ciopartă].

13. [DLRLC] CIOCÎRTI, ciocîrtesc, vb. IV Tranz. (Mold.) A ciopîrți. Începe a ciocîrti un gîrneț de stejar din anul trecut. CREANGĂ, P. 125. ◊ Absol. Ce vrea să zică de-a fi cineva doctor, hirurg!... Pînă ce n-a tăia, n-a ciocîrti, n-a hăcui, nu se ține mulțămit. ALECSANDRI, T. 1200.

14. [DLRM] CIOCÎRTI, ciocîrtesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A ciopîrți. – V. ciopîrți.

15. [Șăineanu, ed. VI] ciocârtì v. Mold. a tăia în bucăți: odoare ciocârtite sub mii de lovituri AL. [Derivat poate din ciocârtă (v. ciopârtă), formă amplificată din cioc trunchiu (v. ciocălâu), cu sensul primitiv de parte trunchiată sau bucată tăiată].

16. [Scriban] cĭocîrtésc, V. cĭopățesc.

17. [Scriban] cĭopățésc și cĭopîrțésc (Munt.), cĭopîrtesc (Olt.) și cĭocîrtésc (Mold.) v. tr. (d. cĭopată). Mutilez, cebăluĭesc, cĭumpăvesc, cĭumpățesc, retez cîte o bucată de icĭ și de colo, scurtez: a cĭopăți coada unuĭ cîĭne.

18. [DOOM 3] ciocârti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocârtesc, 3 sg. ciocârtește, imperf. 1 ciocârteam; conj. prez. 1 sg. să ciocârtesc, 3 să ciocârtească

19. [DOOM 2] ciocârti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocârtesc, imperf. 3 sg. ciocârtea; conj. prez. 3 să ciocârtească

20. [IVO-III] ciocârtesc, -team 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro