1. [MDA2] ciochinare sf [At: PAMFILE, C. Ț., ap. DA / Pl: ~nări / E: ciochină + -are] (Reg) Curea de legat desagii și pachetajul (la ciochină).
2. [Scriban] cĭochináre f., pl. ărĭ (d. cĭochină). Cĭochină, curea de legat ceva (de ex., mantaŭa) de șa.
3. [DEX '09] CIOCHINAR, ciochinare, s. n. Mănunchi de curelușe scurte, având la capete ochiuri sau inele, de care vânătorii atârnă păsările vânate. – Ciochină + suf. -ar.
4. [MDA2] ciochinar sn [At: DAMÉ, T. 50 / V: ciorc~ / Pl: ~e / E: ciochină + -ar] (Îrg) 1 Nasturele șeii de care se agață sau se leagă desagii sau pachetajul. 2 (Îf ciorchinar) Mănunchi de curelușe scurte, având la capete ochiuri sau inele de care vânătorii atârnă păsările vânate.
5. [DLRM] CIOCHINAR, ciochinare, s. n. Mănunchi de curelușe scurte, având la capăt ochiuri sau inele de care vînătorii atîrnă păsările vînate. – Din ciochină + suf. -ar.
6. [DOOM 3] ciochinar s. n., pl. ciochinare
7. [DOOM 2] ciochinar s. n., pl. ciochinare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL