1. [DEX '09] CINCĂREL, cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. – Cincar + suf. -el.
2. [MDA2] cincărel sm, a [At: ODOBESCU, S. I, 161 / Pl: ~ei / E: cincar + -el] (Reg; șhp) 1-4 Cincar (1-2) (drag).
3. [CADE] CINCĂREL sm. dim. CINCAR: bahmeți sbîrliți de Bugeac, aleși tot pătrărei și cincărei (ODOB.).
4. [DLRLC] CINCĂREL, cincărei, s. m. Nume care se dă unui cal de cinci ani. Erau tot călușei rotunzi de Dobrogea și bahmeți zbîrliți de Bugeac, aleși tot pătrărei și cincărei. ODOBESCU, S. I 161. Cînd la grajdi, el ce zărea? Un bahmet ce tot sărea, Un căluț, cam pătrărei, leșea-n vară cincărei. ALECSANDRI, P. P. 79.
5. [DLRM] CINCĂREL, cincărei, s. m. Nume care se dă unui cal de cinci ani. – Din cincar (<cinci + suf. -ar) + suf. -el.
6. [Scriban] cincár, -ă adj. (d. cincĭ). De cincĭ anĭ (vorbind de vite). – Și cincărel, -ea saŭ -ică, pl. eĭ, ele.
7. [DOOM 3] cincărel (reg.) adj. m., s. m., pl. cincărei
8. [DOOM 2] cincărel (reg.) adj. m., s. m., pl. cincărei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL