1. [DEX '09] CIMPOIER, cimpoieri, s. m. Persoană care cântă din cimpoi; cimpoiaș. [Pr.: -po-ier] – Cimpoi + suf. -ar.
2. [MDA2] cimpoier sm [At: MARDARIE, L. 2623 / V: ~iar / Pl: ~i / E: cimpoi1 + -er] 1 Cântăreț din cimpoi (3) Si: cimpoiaș (5), (înv) cimpoitor. 2 Meșter care confecționează cimpoaie Si: cimpoiaș (7), (înv) cimpoitor.
3. [DLRLC] CIMPOIER, cimpoieri, s. m. Cîntăreț din cimpoi; cimpoiaș. Iaca moș Corbu cimpoieru! ALECSANDRI, T. 215.
4. [DLRM] CIMPOIER, cimpoieri, s. m. Cîntăreț din cimpoi; cimpoiaș. – Din cimpoi + suf. -ar.
5. [MDA2] cimpoiar sm vz cimpoier
6. [MDA2] cimpoiaș [At: URECHE, ap. LET. I, 206/5 / V: ~ieș / Pl: ~i (5-6) și (1-4) / E: cimpoi1 + -aș] (Șhp) 1-4 sn Cimpoi (3-4) (mic). 5-8 sm Cimpoier (1-2) (drag).
7. [CADE] CIMPOIAȘ, CIMPOIEȘ, CIMPOIER sm. 🎼 Cel ce cîntă din cimpoiu: pe cînd bunicul bunicului meu fusese cimpoiaș (CRG.); îi plăcea mamei hora și luă bărbat cimpoier (ZNN.).
8. [DLRM] CIMPOIAȘ, cimpoiași, s. m. Cimpoier. – Din cimpoi + suf. -aș.
9. [Scriban] cimpoĭáș și (ob.) cimpoĭér m. Cîntăreț din cimpoĭ.
10. [DOOM 3] cimpoier s. m., pl. cimpoieri
11. [DOOM 2] cimpoier s. m., pl. cimpoieri
12. [MDO] cimpoier
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL