1. [MDA2] chiuita sfa [At: CREANGĂ, GL. / P: chi-u~ / E: chiui] (Mol; îlav) Cu (sau de- a) ~ Foarte mult.
2. [Șăineanu, ed. VI] chiuita (cu) adv: cu nemiluita, nenumărat (CAR.).
3. [DEX '09] CHIUITĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluita, nenumărat. [Pr.: chi-u-] – V. chiui.
4. [CADE] CHIUITĂ sf. Mold. Cu chiuita, de-a chiuita, cu grămada: parcă naiba mă împingea de le făceam atunci cu chiuita (CRG.).
5. [DLRLC] CHIUITĂ s. f. (Mold., numai în loc. adv.) Cu chiuita = foarte mult, cu grămada, cu nemiluita. Ați umplut, cu chiuita, de cerneal-atîtea coale. VLAHUȚĂ, P. 86. Și doar mă și feream eu într-o părere, să nu mai dau peste vro pacoste, dar parcă naiba mă împingea, de le făceam atunci cu chiuita. CREANGĂ, A. 52. – Pronunțat: chi-u-i-.
6. [DLRM] CHIUITĂ s. f. (Reg., în expr.) Cu chiuita = foarte mult, cu nemiluIta. [Pr.: chi-u-i] – V. chiui.
7. [DOOM 3] chiuita (cu/de-a ~) (reg.) (desp. chi-u-) loc. adv.
8. [DOOM 2] chiuita (cu / de-a chiuita) (reg.) (chi-u-) loc. adv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL