Definiție și ce înseamnă chiondorîș

1. [DEX '09] CHIONDORÂȘ adv. (Pop. și fam.) Chiorâș, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâș. [Var.: chiondoruș adv.] – [În]chiondora + suf. -âș.

2. [MDA2] chiondorâș av [At: PANN, P. V. II, 106 / V: ~ruș, (sst) ~ros / E: (în)chiondorî + -âș] (Mun; fam; în legătură cu verbele „a se uita”, „a privi”, „a căuta”) 1 Urât. 2 Încruntat. 3 Cruciș. 4 Chiorâș.

3. [DEX '98] CHIONDORÂȘ adv. (Reg.) Chiorâș, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâș. [Var.: chiondoruș adv.] – [În]chiondora + suf. -âș.

4. [Șăineanu, ed. VI] chiondorâș adv. chiorâș: se uita la dânsul tot chiondorâș ISP. [Compromis între sinonimele chiomb și chiorâș].

5. [DEX '09] CHIONDORUȘ adv. v. chiondorâș.

6. [MDA2] chiondoraș av vz chiondorăș

7. [MDA2] chiondoruș av vz chiondorâș

8. [CADE] CHIONDORÎȘ adv. Chiorîș: a se uita ~ la cineva, a se uita urît, chiorîș la cineva: trec pe lîngă noi drumeți ce se uită ~ (IRG.).

9. [DLRLC] CHIONDORÎȘ adv. (în legătură cu verbele «a se uita», «a privi» etc.) Chiorîș, încruntat, posomorit, cu răutate. Finica se uită chiondorîș la oameni. STANCU, D. 18. Bătrînele prea sînt de tot, prea dau pilde rele, prea se ocolesc, prea bombăne, prea se uită chiondorîș. DELAVRANCEA, T. 148. Frații lui Țugulea începuse a se uita la el cam chiondorîș. ISPIRESCU, L. 320. – Variantă: chiondoruș (PANN, P. V. II 106) adv.

10. [DLRLC] CHIONDORUȘ adv. v. chiondorîș.

11. [DLRM] CHIONDORÎȘ adv. Chiorîș, încruntat, posomorît. [Var.: chiondoruș adv.] – Din [în]chiondorî + suf. -îș.

12. [Scriban] chĭondorîș (Munt.) și condorîș (Trans. Olt.) adv. (ung. kondoros, încrețit, d. kondor, vsl. kondrĭ, creț. Cp. cu scapăr). Ponciș, chĭorîș: a te uĭta chĭondorîș. Adj. Uĭtătură chĭondorîșă.

13. [DOOM 3] chiondorâș (reg., fam.) adv.

14. [DOOM 2] chiondorâș (pop., fam.) adv.

15. [IVO-III] chiondorîș.

16. [DER] chiondorîș adv. – Chiorîș, cu ochii încrucișați. Origine necunoscută. Aparține fără îndoială aceleiași familii a lui chiomb; și, avînd în vedere vb. închiorcoșa, der. de la onomatopeea chior, se poate propune o origine expresivă. În fonetismul său a înfluențat probabil tc. kandiriș „acțiune și mod de a convinge”, sau, după Scriban, Arhiva, 1914, 133, mag. kondoros „încrețit”; după Șeineanu, I, 115, ar trebui să se gîndească la contaminarea lui chiomb cu chiorîș. – Der. chiondoreală, s. f. (încruntare); (în)chiondora (var. (în)chiondorî), vb. (a se încrunta). Acest ultim cuvînt este fără îndoială identic cu încondura, vb. (a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli), cuvînt care s-a referit probabil la început la păun (după Șeineanu, II, 145, de la condur „pantof”; împotrivă Graur, BL, VI, 153).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro