1. [DEX '09] CHINGUȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță. – Chingă + suf. -uță.
2. [MDA2] chinguță sf [At: JARNÎK – BÎRSEANU, D. 264 / Pl: ~țe / E: chingă + -uță] 1- 2 (Reg) Chinguliță (1-2).
3. [DLRLC] CHINGUȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță (2). Să tragă țolu [de pe cal] cu picioru Și chinguța cu mînuța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 264.
4. [DLRM] CHINGUȚĂ, chinguțe, s. f. Chinguliță. – Din chingă + suf. -uță.
5. [DOOM 3] chinguță (rar) s. f., g.-d. art. chinguței; pl. chinguțe
6. [DOOM 2] chinguță s. f., g.-d. art. chinguței; pl. chinguțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL