1. [DEX '09] CHIMOGRAF, chimografe, s. n. Aparat folosit în fiziologie pentru înregistrarea grafică a mișcărilor unor organe. – Din fr. kimographe.
2. [MDA2] chimograf sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr chimographe] Aparat folosit în fiziologie pentru înregistrarea grafică a mișcărilor unor organe.
3. [DN] CHIMOGRAF s.n. Aparat pentru înregistrarea anumitor fenomene fiziologice. ♦ (Fon.) Aparat pentru înregistrarea sunetelor. [Scris și kimograf. / < fr. kimographe, cf. gr. kyma – agitație, graphein – a scrie].
4. [MDN '00] CHIMOGRAF s. n. 1. aparat pentru înregistrarea anumitor fenomene fiziologice. 2. aparat în fonetica experimentală pentru înregistrarea sunetelor vorbirii. (< fr. kimographe)
5. [MDA2] kimograf sn vz chimograf
6. [DN] KIMOGRAF s.n. v. chimograf.
7. [DOOM 3] chimograf (desp. -mo-graf) s. n., pl. chimografe
8. [DOOM 2] chimograf (-mo-graf) s. n., pl. chimografe
9. [DTL] CHIMOGRAF s. n. (< fr. kimographe): aparat folosit în fonetica experimentală pentru înregistrarea traseelor corespunzătoare unor caracteristici articulatorii sau acustice ale sunetelor vorbirii.
10. [DETS] CHIMO-1 (KIMO-) „zgomot, sunet”. ◊ gr. kyma, atos „talaz, agitație” > fr. kymo-, engl. id., germ. id. > rom. chimo-. □ ~graf (kimograf) (v. -graf), s. n., 1. Aparat utilizat în fiziologie pentru înregistrarea grafică a mișcărilor unor organe interne. 2. Aparat pentru înregistrarea sunetelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare grafică a unor fenomene fiziologice cu ajutorul chimografului; ~gramă (kimogramă) (v. -gramă), s. f., curbă reprezentînd rezultatul înregistrărilor la chimograf.[1]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL