1. [MDA2] chilini v vz deschilini
2. [MDA2] chilin, ~ă [At: DOSOFTEI, PS. 378 / V: (reg) cil~ / Pl: ~i, ~e / E: mg külön] (Îrg) 1 a Deosebit. 2-3 (Îla) De ~ Deosebit. 4-5 (Îal) Separat. 6 av Deosebit. 7 sn (Rar) Grămadă.
3. [MDA2] chilinghi v vz deschilini
4. [MDA2] deschilini vtr [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~nesc / E: deschilin] (Reg) 1-2 A (se) deosebi.
5. [CADE] † CHILIN adj. Băn. Deosebit [ung. külön].
6. [CADE] ❍ DE-CHILIN adv. Trans. = CHILIN.
7. [CADE] ❍ DESCHILINI (-nesc), DESCHILINA (-in) vb. tr. și refl. Trans. Băn. Maram. A (se) deosebi, a (se) separa: este dator... binele de rău să-l poate deschilini (ȚICH.) [deschilin].
8. [CADE] ❍ DESCHILINIT adj. Trans. Maram. Băn. p. DESCHILINI. Deosebit, separat.
9. [CADE] DESCLINI... = DESCHILINI...
10. [DLRM] DESCHILINI, deschilinesc, vb. I. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) deosebi, a (se) separa. – Din des1 + chilin (puțin folosit, < magh. külön).
11. [Scriban] chilín, -ă adj. (ung. külön, deosebit, despărțit, d. rus. keléĭnyĭ, separat, kélĭĭa, chilie. V. chilie, dechilin. Bern. 1, 499). Vechĭ. Deosebit, despărțit: turmele chiline (Dos.).
12. [Scriban] chilinésc, V. deschilinesc.
13. [Scriban] deschilinésc și chilinésc v. tr. (d. chilin). Trans. Deosebesc, despart. V. bășcăluĭesc.
14. [DOOM 3] chilin (înv.) adj. m., pl. chilini; f. chilină, pl. chiline
15. [DOOM 2] !chilin (de ~) (înv.) loc. adv.
16. [DOOM 2] chilin (înv.) adj. m., pl. chilini; f. chilină, pl. chiline
17. [DER] chilin (chilină), adj. – (Înv.) Separat, distinct, diferit. Mag. külön (Cihac, II, 489). – Der. deschilini, vb. (a separa, a distinge).
18. [DLRLV] CHILIN adj. și adv. Separat. 1. Adj. (Mold., Criș.). . I-au pus turmele chiline Pre moșii în rînd, cum li să vine. DOSOFTEI PS. C: Dumnăzău are oamini chilini de diavolul. MOL. 1695, . 90v. 2. Adv. (Ban.) Kilin. Seorsim. AC, 346. ◊ (Trans. S) Loc. adv. De chilin = separat. Cine de chilin dintru apostoli au surzuit vreo cloambă a Credeului? PP, 5r; cf. PP, 39v; EG (gl.). Etimologie: magh. külön.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL