1. [MDA2] chezășuit, ~ă a [At: URICARIUL I, 252/20 / V: ~zeș~, chiz~ / Pl: ~iți, ~e / E: chezășui] 1 Garantat. 2 Apărat.
2. [CADE] CHEZĂȘUIT sm. Persoana pentru care se chezășuește: ~ se zice acela pentru care chezașul dă chezășie (LEG.-CAR.).
3. [DEX '09] CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. – Chezaș + suf. -ui.
4. [MDA2] chezășui [At: NEGRUZZI, S. II, 320/10 / V: ~zeș~, chiz~ / Pzi: ~esc / E: chezaș] (Îvp) 1-2 vti A garanta. 3 vi A răspunde (pentru ceva sau cineva). 4 vt A apăra o persoană sau un lucru. 5 vr (Construit cu dativul sau, înv, cu pp cu) A se obliga.
5. [MDA2] chezeșui v vz chezășui
6. [MDA2] chezeșuit, ~ă a vz chezășuit
7. [CADE] † CHEZĂȘLUI, CHIZEȘLUI = CHEZĂȘUI.
8. [CADE] CHEZĂȘUI (-uesc) I. vb. refl. ⚚ ⚖️ A se pune chezaș, a da chezășie, a garanta, a-și lua răspunderea unei datorii făcute de altul: cine se chezășuește pentru o datorie, de nu va plăti datornicul... însuși el să plătească (LEG.-CAR.). II. vb. tr. și intr. A garanta: lumina stelelor... unită cu lumina candelelor... chezășuiau seninătatea nopții (BOL.); cine chezășuește pentru acele ajutoare ce se făgăduesc? (BĂLC.).
9. [CADE] ‡ ÎNCHEZĂȘ(L)UI = CHEZĂȘUI.
10. [DLRLC] CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit, astăzi numai fig.) A garanta (material sau moral) pentru cineva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru, a lua asupră-și răspunderea pentru efectuarea lui. E o creștere morală și intelectuală care să chezășuiască onesta și sincera aplicare și observare a acelor legi. ODOBESCU, S. III 325.
11. [DLRM] CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Astăzi fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. – Din chezaș.
12. [Șăineanu, ed. VI] chezășuì v. a garanta, a răspunde de.
13. [Scriban] chezășuĭésc v. tr. și intr. (ung. kezesítni, id.). Garantez. – În est și chezășluĭesc și închez- (ung. kezeselni).
14. [DOOM 3] chezășui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, 3 sg. chezășuiește, imperf. 1 chezășuiam; conj. prez. 1 sg. să chezășuiesc, 3 să chezășuiască
15. [DOOM 2] chezășui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, imperf. 3 sg. chezășuia; conj. prez. 3 să chezășuiască
16. [MDO] chezășui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, conj. chezășuiască)
17. [IVO-III] chezășuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL