Definiție și ce înseamnă cheramo

1. [DEX '09] CHERA s. f. art. (Înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

2. [MDA2] chera sfa [At: NEGRUZZI, S. IV, 526 / V: ~ama, ~amo, chiramo (pl ~mele) / E: gr ϰερά, cf chir, cherațiță] (Grc; totdeauna urmat de un nume propriu; iuz; mai ales în epoca fanariotă) 1 Cocoană. 2 (Îf chiramo) Doamna mea.

3. [DEX '98] CHERA s. f. art. (Grecism înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

4. [DLRLC] CHERA s. f. art. (Grecism învechit) Cucoană, doamnă. Eram... în contact mai des cu chera Sofița. GHICA, S. 297. Chera Nastasia [titlul unei piese]. ALECSANDRI, T. I 381.

5. [DLRM] CHERA s. f. art. (Grecism înv.) Cucoană, doamnă. – Ngr. kera.

6. [Scriban] chéra f. (ngr. kerá și kyrá, doamnă, cocoană. V. chir 1, chira, cherațiță). Sec. 19. Doamna, cocoana (urmat de un nume): chera Duduca, chera Sofica. – Iron. și cheramá, cheramó (ngr. kerámu, doamna mea) la vocativ.

7. [MDA2] cherama sf vz chera

8. [MDA2] cheramo sf vz chera

9. [MDA2] chiramo sf vz chera

10. [Scriban] chíra f. (ngr. kyrá, doamnă. V. chera și cherațiță.) Fam. Are chira socoteală, e un motiv de a lucra așa, ĭar tu nu te grăbi, că sînt pricinĭ pe care nu le știĭ: stăĭ, că are chira socoteală și nu merge cum crezĭ tu! – Și chiramó (ngr. kyrámu), doamna mea!

11. [DOOM 3] chera (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. cherei (chera Duduca)

12. [DOOM 2] chera (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. cherei (în expr. și chira)

13. [DOOM 3] chira (doamna) (+ s. propriu f.) (înv.) s. f. art. (~ Calița; și în: Are ~ socoteală.)

14. [DOOM 2] chira v. chera.

15. [DER] chera s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163).

16. [DE] CHÍRA s. f. Numele a trei specii de păsări, foarte bune zburătoare, călătoare, care cuibăresc în Delta Dunării și pe litoralul românesc, cu penaj argintiu și negru: c. mică (Sterna albifrons) are c. 22 cm și clocește pe nisip; c. de baltă (S. hirundo), de c. 38 cm și c. de mare (S. sandvicensis), de c. 41 cm, clocesc pe vegetația plutitoare.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] fescior sn [At: ALECSANDRI, P. P. 267 / Pl: ~ioare / E: fes […]
[DCR2] fesenar, -ă s. m. f., adj. (pol.; peiorativ) Fesenist ◊ „Mașina de vot fesenară” […]
1. [DCR2] FSN s. n. (pol.; uneori ironic) (Partidul) Frontul Salvării Naționale ◊ „Expunerile de […]
[DCR2] fesenea s. f. (fam.; ironic) FSN ◊ „Feseneaua și-a cam luat-o în cap.” (din […]
[DCR2] feseniadă s. f. (pol.; peior.) Odisee de natură fesenistă ◊ „Unele procese tehnologice sunt […]
[DCR2] fesenie s. f. (pol.; peior.) ♦ 1. Totalitatea adepților FSN ◊ „Apriga fesenie ploieșteană” […]
[DCR2] feseniot, -ă adj. (pol.; peior.) De nuanță fesenistă ◊ „Presa feseniotă” Contrast 30/90 p. […]
[DCR2] fesenire s. f. (pol.; peiorativ) Aplicare în viața socială a principiilor F.S. N. ◊ […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro