1. [DN] CHEMORECEPTOR s.m. 1. Parte terminală a unui organ care, în contact cu moleculele unei substanțe din mediul extern, o recepționează și diferențiază în funcție de structura chimică. 2. Terminație nervoasă care înregistrează modificările chimice din mediul intern. [Var. chemoceptor s.m. / < fr. chemo-récepteur].
2. [MDN '00] CHEMORECEPTOR s. m. terminație nervoasă sau organ de simț care înregistrează modificările chimice ale mediului extern sau intern. (< germ. Chemorezeptor)
3. [DN] CHEMOCEPTOR s.m. v. chemoreceptor.
4. [DOOM 3] chemoreceptor s. m., pl. chemoreceptori
5. [DOOM 2] chemoreceptor s. m., pl. chemoreceptori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL