1. [DEX '09] CHELBE s. f. (Pop.) Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona; peladă; p. gener. chelie, calviție. – Et. nec.
2. [MDA2] chelbe sf [At: COSTINESCU / E: ns pbl chelbaș] (Reg) 1 Boală contagioasă a pielii capului, manifestată prin apariția de coji, care supurează și fac să cadă părul. 2 Bube provocate de lipsa de igienă. 3 (Pgn) Chelie.
3. [CADE] CHELBE sf. 🩺 Un fel de bube ce se fac pe cap și din pricina cărora cade tot părul [refăcut din chelbaș].
4. [DLRLC] CHELBE s. f. (Mold.) Boală contagioasă care atacă pielea capului, provocînd căderea părului. Oamenii se ung pe căp cu gaiță (gaz, petroleu) ca să le treacă chelbea. ȘEZ. III 174.
5. [DLRM] CHELBE s. f. (Reg.) Boală contagioasă care provoacă căderea părului. – Refăcut din chelbaș.
6. [Șăineanu, ed. VI] chelbe f. Mold. un fel de coajă pe cap (ce face să cază părul). [Derivat ulterior din chelbaș].
7. [Scriban] chélbe f. (d. chelbaș). Eczemă, bube care fac să cadă păru. Ce porțĭ, leleo, chelbea’n cap? Dacă-ĭ moda, ce să fac? (ironic la adresa celor ce poartă pălărie îld. broboadă). V. călina.
8. [DOOM 3] chelbe (pop.) s. f., g.-d. art. chelbei
9. [DOOM 2] chelbe (pop.) s. f., g.-d. art. chelbei
10. [IVO-III] chelbe sg.
11. [Onomastic] CHELBE, Gherghin, 1782 (AO XXI 143), < subst.; Chialbere, Șt. 1669 (Dam. Bogdan Acte mold.) < subst.
12. [DLRLV] CHELBE s. f. (Mold.) Boală de piele a capului. Dedesubtul cușmii des șade ascunsă chelbile. B 1774, 15r. Etimologie: cf. lat. calvia; călbează, gălbează. Vezi și chelbos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL