1. [MDA2] chefe sf [At: DENSUSIANU, Ț. H. 60 / Pl: ~ / E: mg kefe cf chefelui] (Trs; mgm) Perie.
2. [DER] chefe (-e), s. f. – Periuță, măturică. Mag. kefe. – Der. chefelui, vb. (a peria; a se crăpa), din mag. kefélni (DAR). Puțin folosit, în Trans. De la o var. chefelni, care se folosește tot în Trans., ar proveni, după Scriban, chelfăni, vb. (a bate tare pe cineva), explicație care este ispititoare, chiar dacă nu se lămurește bine circulația extinsă a ultimului cuvînt, în comparație cu aria modestă a celorlalte. – Der. chelfăneală, s. f. (bătaie).
3. [DAR] chefe, chefe, s.f. (reg.) perie.
4. [DRAM 2021] chefe, s.f. (reg.) 1. Măturică. 2. Perie. 3. Bidinea. ■ Termen specific subdialectului crișean (Tratat, 1984: 285). – Din magh. kefe „perie” (DER, MDA).
5. [DRAM 2015] chefe, s.f. – (reg.) 1. Măturică. 2. Perie. 3. Bidinea. ♦ Termen specific subdialectului crișean (Tratat, 1984: 285). – Din magh. kefe „perie” (DER, MDA).
6. [DRAM] chefe, s.f. – 1. Măturică. 2. Perie. 3. Bidinea. – Din magh. kefe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL