1. [MDA2] moșițel sm vz mușețel
2. [MDA2] musăcel sm vz mușețel
3. [MDA2] mușețel sm [At: (a. 1784) IORGA, S. D. VIII, 82 / V: moș~, moșit~, moțoșăl, (reg) musăcel, musăț~, muțăsăl / E: Mușat + -el] 1 Plantă erbacee anuală din familia compozitelor, cu frunzele divizate și cu florile grupate în capitule terminale, albe pe margini și galbene în centru, puternic parfumate, folosite în medicină pentru proprietățile lor calmante și dezinfectante Si: (reg) romaniță, mătricea (2), morună (Matricaria chamomilla). 2 (Bot; reg; îc) Moșițel-prost Plantă asemănătoare cu mușețelul (1), dar neparfumată (Matricaria inodora). 3 (Bot; îae) Romaniță puturoasă (Anthemis cotula). 4 (Bot; reg) Floarea-raiului (Chrysanthemum cinerariifolium). 5 (Bot; Mun) Siminoc (Helichrysum arenarium).
4. [DEX '98] MUȘEȚEL s. m. Plantă erbacee anuală, medicinală, din familia compozitelor, cu frunze divizate și cu flori albe pe margini și galbene în centru, foarte aromatice, grupate în capitule terminale; romaniță (Matricaria chamomilla). – Mușat (reg. „frumos” et. nec.) + suf. -el.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL